Despre productia de oua

 Preluare Agro

 

Cresterea gainilor pentru oua. Factori ce influenteaza productia de oua.

Factori ce influenteaza productia de oua. Gaini pentru oua, cresterea gainilor, ferme de gaini ouatoare.

Oul de gaina este pentru om unul dintre cele mai pretentioase alimente, datorita valorii nutritive ridicate. Dintre toate alimentele, numai ouale si laptele sunt considerate alimente complete deoarece contin in proportii necesare toti principii nutritivi (glucide, lipide, proteine, saruri minerale, apa).

Factorii care influenteaza productia de oua

Specia: volumul productiei de oua este diferit la fiecare specie de pasari. Astfel, la gaini, productia de oua este mare, ajungand la unii hibirizi industriali pana la 250-270 bucati oua, in 13-14 luni de exploatare. La curci, productia de oua dintr-o perioada de ouat este in medie de 80-90 oua. La rate, productia de oua este foarte variata, la unele rase fiind foarte mare, ceea ce duce la o productie mare apropiata de a gainilor (180-220) oua. La gaste, perioada de ouat este scurta si productia variaza intre 20-80 oua.

Rasa: determina variatii ale productiei de oua in cadrul aceleiasi specii in limite foarte largi. Astfel, la gaini productia de oua variaza in functie de rasa de la 120 oua la rasele grele, pana la 225-260 oua pe an la rasele specializate pentru productia de oua. La rate, de asemenea, productia de oua este foarte mult influentata de rasa. La curci si gaste, productia de oua este mai putin diferentiata de rase, aceste specii fiind selectionate si crescute mai mult in directia productiei de carne.

Individul: din analiza individuala a productiei de oua se desprinde faptul ca, in cadrul unui lot de pasari, se disting indivizi cu productii scazute, medii sau ridicate. In special la gaini si rate, deseori se intalnesc indivizi care au o productie de oua cu mult peste media celorlalti. La rasele neameliorate, variabilitatea productiei de oua de la individ este foarte mare, lucru care influenteaza negativ productia.

Varsta: influenteaza foarte mult productia de oua. Astfel, la gaini, productia maxima de oua se obtine de obicei in primul an de ouat. La curci, cea mai mare productie de oua se obtine in primul an de ouat. In al doilea an, productia scade treptat. La rate, productia de oua creste in al doilea an si dupa aceasta varsta scade. La gaste, productia de oua creste de obicei pana in al treilea an, dupa care incepe sa scada.

Precocitatea ouatului: prin precocitatea ouatului sau precocitatea sexuala intelegem periaoda de timp scursa de la scloziune pana la producerea primului ou. Cu cat puicutele de inlocuire din rasele usoare incep sa oua mai devreme, dar nu inainte de varsta de 12-13 saptamani, cu atat productia de oua va fi mai mare. La gaste, ouatul incepe dua varsta de 8-10 luni, iar la curci dupa varsta de 7-10 luni, in functie de rasa.

Instinctul de clocit: la pasarile cu instinct de clocit dezvoltat, productia de oua inceteaza in perioada clocitului, iar dupa desclocire ouatul incepe cu o intarziere care variaza intre 1-20 zile. La rasele de gaini usoare, specializate pe productia de oua, instinctul de clocit este foarte redus sau chiar a disparut, pe cand la rasele de haini mixte sau grele, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate. La curci si la gaste, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate. Ratele in general nu cad closti.

Naparlirea: acest produs fiziologic este insotit de scaderea sau chiar intreruperea productiei de oua. Gainile prezinta o mare variabilitate in ceea ce priveste timpul cand incep sa naparleasca si perioada cat dureaza acest proces. Astfel, gainile slab ouatoare incep naparlirea mai devreme fenomen ce dureaza 5-6 luni. Gainile bune ouatoare incep sa nasparleasca mai tarziu si procesele dureaza 3-4 luni, iar gainile foarte bune ouatoare incep naparlirea prin noiembrie si dureaza 6-8 saptamani. Indiferent cand incep naparlirea, se termina de obicei in ianuarie - februarie.

Alimentatia pasarilor este factorul de mediu principal si chiar determinant in realizarea unei productii de oua corespunzatoare potentialului productiv al fiecarei specii si rase. Cercetarile efectuate au stabilit pe fiecare specie si categorie in parte cerintele in substane nutritive, fapt care a dus la realizarea unor retete furajere adecvate. S-a observat ca respectarea acestor retete furajere asigura o productie superioaara de oua, iar nerespectarea lor duce la scaderea substantiala a productiei. De asemenea este stabilit ca prin neasigurarea unui front de furaje corespunzator, productia de oua scade cu 10-12%, iar lipsa de apa poate duce chiar la incetarea ouatului.






Autor: Dragos Stefan

Boli ale gainilor si porumbeilor

- BOALA NEWCASTLE

-PSEUDOPESTA AVIARA

DESPRE  PARAMIXOVIROZA

Boala este cauzata de un paramyxovirus. Virusul are o rezistenta destul de scazuta in mediul exterior, fiind sensibil la radiatii solare si temperatura, distrugandu-se in mediul exterior in cateva ore vara si in cateva zile iarna. In adaposturi contaminate incorporat in gainatul pasarilor rezista pana la doua luni. Dezinfectantele uzuale in concentratii normale distrug virusul in cateva minute. Deci pentru dezinfectia adaposturilor, dupa terminarea episoadelor de boli se pot folosi soda caustica 2%, formol 2-5%, Forsept 1-2% etc.

Simptomatologic: in marea majoritate a cazurilor sunt afectati puii, si in special puii de vara. Practic boala afecteaza la fel toate categoriile de varsta, dar de obicei pasarile adulte sunt vaccinatei la inceputul anului, iar puii la inceputul verii, ramanand exemplarele de vara descoperite din punct de vedere imunologic.

Se prezinta sub mai multe forme clinice: digestiva, nervoasa si atipica.

Primele simptome care apar sunt falsa diaree, care practic este eliminarea urinei fara sa fi fost reabsorbita apa, cum ar fi normal. Intr-un lac mare de apa, eliminat de pasare, apare gainatul consistent. Pasarea de obicei inca mananca normal, uneori vomita continutul alimentar, este destul de vioaie, insa consuma foarte multa apa si cauta sa linga pamantul sau orice piatra, probabil din cauza pierderilor acute de saruri minerale eliminate deodata cu urina. Mai tarziu cu avansarea bolii pasarea bolnava se deshidrateaza, slabeste, devine apatica, sta trista, cu penele zburlite si moare dupa o evolutie de 10-20 zile.

Forma nervoasa este mult mai des intalnita si manifestata prin tulburari de echilibru, imposibilitate de a nimeri grauntele cu ciocul. Caracteristica este sucitul gatului (torticolis)la pasare cu pana la 180 de grade astfel pasarea nemaiputind sa se adape sau sa se hraneasca. O hranire si adapare mabnuala timp de 1-2 saptamani poate fi salutara salvand pasarea de la deces.

Simptomele apar cateodata sub forma de crize. Alta data pasarea se pare ca se sperie de ceva fara sa aiba vreun motiv vizibil. Forma nervoasa apare de obicei dupa cateva exemplare care manifesta numai diaree, sau ca si continuare, dar mai tarziu poate sa inceapa boala direct cu simptome nervoase, fara falsa diarea amintita mai inainte. Pasarile cu forme nervoase nu prea exagerate, care poate sa se alimenteze au sansa de vindecare dupa o evolutie de 2-3 luni, dar de multe ori raman cu sechele. In cazul formelor atipice, care apar mai ales la sfarsitul episoadelor de imbolnaviri ne putem intalni cu semne care nu sunt caracteristice ca de ex. slabirea pasarilor, naparlire anormala, diaree etc., practic orice simptom este posibil.

De fapt de multe ori simptomele amintite mai sus se succed chiar in ordinea descrisa, inclusiv si cele din forma atipica.

Este o boala cu o rata a imbolnavirilor foarte ridicata 80 - 90% (morbiditate ridicata) si cu pierderi mari de obicei peste 80% (mortalitate ridicata).

Exemplarele afectate de forma nervoasa sunt cel mai usor recuperabile, dar numai in cazul in care pasarea poate sa manance . Boala evolueaza de obicei timp de 6-10 saptamani, decimand efectivele nevaccinate.

Se intalnesc si complicatii cu alti germeni bacterieni cum ar fi micoplasme, chlamidii, sau chiar salmonelle diversificand simptomatologia bolii.

Morfopatologic: la examenul necropsic (a cadavrelor) rinichii sunt mariti, iar in cavitatea abdominala apar cristale de urati, asemanatoare cu gipsul, un praf alb in lichidele abdominale si toracice.

Nu exista tratament specific la ora actuala pentru aceasta boala fiind vorba de viroza. Pasarile bolnave pot fi tratate  alimentandu-le artificial si prin administrare de apa, sau mai de dorit electrolit cu sonda, vindecarile nefiind imposibile. Fara aceste interventii pasarea bolnava poate sa moara de foame, sau de deshidratare, nefiind in stare sa se hraneasca singura.

Pentru combaterea infectiilor bacteriene secundare trebuie sa folosim antibiotice cu spectru larg, cum ar fi: enrofloxacina, tetraciclinele, etc. precum si polivitamine.

In efectivele bolnave vaccinarea este inutila, sau chiar contraindicata. Totusi la inceputul episoadelor se recomanda vaccinarea cu LaSota, un vaccin folosit la gaini contra pseudopestei aviare.

Cea mai buna cale este folosire vaccinului LaSota in apa de baut in jurul mijlocul lui ianuarie, dupa care la doua saptamani urmeaza vaccinarea cu Paramixovacol administrat subcutanat. Imunitatea se instaleaza dupa 2-3 saptamani de la inoculare si este destul de buna, dar se garanteza numai pentru 6 luni. Este un vaccin destul de ieftin, dar daca trebuie platita si manopera la medicul veterinar. Cred ca sunt mai indicate vaccinurile care ofera imunitate mai lunga (de un an). De dorit ar fi si schimbarea macar la doi-trei ani a vaccinului folosit.

Inainte de vaccinare cu doua saptamani este de dorit tratarea pasarilor pt. paraziti interni (Evomec), iar dupa vitaminizarea timp de 2-3 zile.

RASE DE GAINI

Rasele de gaini se impart in 3 categorii:
-rase de carne
-rase mixte
-rase de oua

In cele ce urmeaza vom prezenta rasele de gaini pentru carne.

In aceasta categorie intra gainile crescute pentru carne, carne de calitate superioara. Aceste gaini au o greutate mare, si anume: femelele au 3,5 – 4 kg si masculii au 4,5 – 5,5 kg. Productia de oua este scazuta. Din aceasta rasa fac parte:

Rasa Cornish – la cocosi greutatea corporala este 4,5 – 5,5 kg si la gaini 3,5 – 4 kg.

Rasa Cochinchina –  la cocosi greutatea corporala este 4,5 – 5 kg si la gaini 3,5 – 4 kg. Provin din China si sunt crescute si pentru ornament.

Rasa Brahma – la cocosi greutatea corporala este 4,5 – 5,5 kg si la gaini 3,5 – 4,5 kg. Provin din India.

Rasa Langshan – la cocosi greutatea corporala este 4,5 – 5 kg si la gaini 3,5 – 4  kg. Provin din China.

Rasa Dorking – sunt gaini care au nevoie de mult spatiu si provin din Italia.

Rasa Faverolles – sunt foarte prietenoase, mai ales cu copii, si  provin din Franta.

Gaini de matase

Gainile de matase (Gallus Gallus Japonese Silkie), fac aparte din familia Phasianidae si sunt cunoscute pentru penajul lor asemanator cu matasea. Penajul poate fii de mai multe culori si anume: alb, negru, albastru, maroniu sau gri. Sunt singurele gaini care au pielea neagra. Au ochii negri iar ciocul, picioarele si talpile sunt de un albastru cenusiu. Sunt originare din Asia de Est. Au fost domesticite si sunt pastrate in toata lumea. Daca sunt tinute libere au nevoie de un climat cald si uscat. Nu pot zbura bine si au nevoie de locuri mici de catarare si cuibare. Se hranesc cu seminte de floarea soarelui, boabe de porumb, de grau. Gainile de matase fac oua de marime mijlocie cu culori de la un alb la un maroniu deschis. O gaina poate cloci 8-12 oua Sunt cunoscute pentru natura lor gentila si simtul paternal bine dezvoltat. In majoritatea cazurilor masculii ajuta la cresterea puilor aratandu-le imprejurimile si chemandu-i la masa. Puii de matase pot trai pana la 9 ani. Pot fi pastrati ca animale de casa, sunt docile si par sa se bucure de afectiunea oamenilor.

Gaini rasa Matase Japoneza Alba

Caracteristici generale: provin din China dar de-a lungul timpului s-au raspandit in SUA si Europa ; Rasa grea considerata tipica pentru grupa raselor grele asiatice.

Varietati de culoare : galbena, alba, potarnichie, neagra, albastra, barata (porumbaca) mai nou bobat (negru pestritat pe alb);

Produce annual 80-110 oua, cu coaja pigmentata in rosu-brun, cu greutate medie de 55 g si cu proportie mai mare de galbenus. Este o pasare rustica, usor adaptabila la temperaturi mai scazute, de unde si o mai buna proportie a ouatului de iarna din totalul productiei

Rasa cu temperament calm si zbor greoi, nu are nevoie de imprejmuiri mai inalte de 1,2 0 m. Sunt pasari tardive, care se imbraca tardiv in penaj, ajungand la maturitate sexuala (primul ou ) la varsta de 12 luni si complet dezvoltate corporal la 2 ani.

Gainile cad closti de timpuriu si se dovedesc refractare la declocit. Greutate corporala :Poate fi de 3,6-5,5 kg la cocos, respectiv 3 - 4,5 kg la gaina (standardul german) si 4,5-5,9, respectiv 4,1-5,0 (standarde englez si francez).

Tineretul participa la expozitii incepand cu greutatea de 3,6-4,5 kg la cocosi, respectiv 3,2-4,5 kg la female. Diametrele inelelor pentru individualizare sunt de 27 mm pentru mascul si 24 mm pentru femele.

Găini - Rase mixte

     Principala caracteristică a raselor din această categorie este greutatea corporală, cuprinsă în medie la femele între 2,4-3,5 kg, iar la masculi între 3-4,5 kg.

Rasa Rhode-Island

     Păsările din rasa Rhode-Island au fost formate în statele Rhode-Island şi Massachussetts din SUA, în perioada 1850-1899. Se cunosc două varietăţi de culoare: roşie şi albă, dar datorită faptului că ultima este foarte puţin răspândită în Europa, la noi sub denumirea de Rhode-Islands se înţelege aproape întodeauna numai varietatea roşie.

     Este o rasă cu aptitudini mixte: bună producătoare de ouă şi carne. Producţia medie de ouă este de 170-200 bucăţi pe an, greutatea medie a unui ou fiind de 57 g.

     Greutatea corporală la cocoşi este de 3,5-4 kg, iar la găini de 2,7-3 kg.

      

Rasa New-Hampshire

   

  Formată în SUA, între 1915-1935, această rasă îşi are originea în rasa Rhode-Islands varietatea roşie.

     În cadrul rasei New-Hampshire există două tipuri care, deşi nu diferă mult la culoare, au caractere zooeconomice diferite: tipul de carne şi tipul de ouă.

     Tipul de carne se caracterizează prin trunchiul mai scut şi mai larg, pieptul mai rotunjit, cu muschi pectorali mai dezvoltaţi. Au carnea de calitate mai bună şi intensitatea de creştere a puilor mai mare. Producţia medie de ouă în primul an de ouat este de 170 de bucăţi, greutatea uni ou fiind de 60 g.

     Tipul de ouă are producţia anuală de ouă peste 200 de bucăţi, unele producând chiar 241. Greutatea medie a unui ou este de 58,7 g iar culoarea cojii este pigmentată în cafeniu.

     Cocoşii cântăresc 3,8-4,2 kg, iar găinile 2,5-3,2 kg.

Rasa Sussex

     Originară din Anglia, rasa Sussex derivă din rasa pentadactilă Dorking.

     Prezintă trei varietăţi de culoare: herminată-deschis, roşie şi pestriţă.

     Cocoşii cântăresc 3,7-4,2 kg, iar găinile 2,7-3,2 kg.

     Producţia medie anuală, la varietatea herminată, este de 200 ouă, de 57 g, cu coaja pigmentată în brun-cafeniu şi cu o oarecare nuanţă de roz.

      

Rasa Plymouth-Rock

    Originară din SUA, rasa Plymouth-Rock s-a format prin încrucişarea populaţiilor locale cu rasele Dominicană barată, Brahma şi Cochinchina. Denumirea Rock i-a fost dată pentru tăria de stâncă în privinţa constituţiei, sănătăţii şi rezistenţei. A ajuns prima oară în Europa în anul 1870.

     Există şase varietăţi de culoare: barată, albă, potârniche, herminată, albastră şi cărămizie. Dau impresia unor păsări solide şi puternice. Capul, relativ mare, are creasta simplă şi mică, trunchiul este larg şi adânc, dar potrivit de lung cu pieptul rotunjit. Spinarea, largă şi dreaptă, este aproape orizontală, coada este scurtă şi globuloasă.

     Greutatea corporală este de 3,5-4 kg la cocoşi şi de 2,5-3 kg la găini.

     Produc anual aproximativ 180-200 de ouă, cu o greutate medie de 59 g, având culoarea cojii cafenie.

                  

Rasa Gât golaş de Transilvania

    

 Rasa a devenit cunoscută în Europa în anul 1875, când crescătorii din Sighişoara şi Războieni (judeţul Cluj) au prezentat câteva exemplare la o expoziţie din Viena.

     Nu are uniformitate în privinţa penajului, existând varietăţi de culoare albă, neagră şi barată. Sunt păsări vioaie, cu instinctul matern dezvoltat şi o remarcabilă rusticitate. Au capul potrivit de mare, ochii roşii-portocalii, creasta mică, dinţată, bărbii şi urechiuşe mici, roşii. Pe creştet şi ceafă au un smoc de pene. Gâtul cu pielea de culoarea roşie şi de mărime mijlocie, în formă de S, este lipsit de pene până sub guşă. Trunchiul este dreptunghiular, are spinarea largă, pieptul rotunjit, iar abdomenul bine dezvoltat. Coada este mjlocie ca mărime, aripile lungi, bine strânse de trunchi. Picioarele sunt de lungime mijlocie, cu fluierele de culoare neagră la varietatea neagră, şi albă la varietăţile de culoare albă şi barată. Pielea este de culoare albă.

     Greutatea la găini este de 2-2,5 kg, iar la cocoşi de 2,5-3 kg.

     Producţia de ouă este de 120-170 de bucăţi pe an, un ou având 55-65 g.

      

Rasa Minorca

     Deşi seamănă cu rasele uşoare, producătoare de ouă, prin greutatea sa poate fi încadrată în grupa raselor mixte. Este originară din insula Minorca (Spania).

     Rasa Minorca prezintă patru varietăţi de culoare: neagră, albă, galbenă şi barată, şi subvarietăţi cu creasta bătută la varietăţile albe şi negre. Caracteristicile distincte ale rasei sunt corpul puternic, creasta mare, guşa lungă, lobii urechii mari şi albi, coada mare şi moderat ridicată, picioarele musculoase aşezate ferm sub corpul solid.

     Greutatea corporală la cocoşi este de 3,5 kg iar la găini de 3 kg.

     Producţia anuală de ouă este de 150-170 de bucăţi, ajungând chiar şi la greutatea de 70-80 g. Ouăle au coaja albă.

Rasa Orpington

     Aceste păsări deosebite, cu penaj impunător, sunt originare din Anglia.

     Se regăsesc în patru varietăţi de culoare: neagră şi albastră (sunt de mărime mai mare), albă şi portocalie (sunt de mărime mai mică).

     Având greutatea corporală de 3-3,5 kg la găini şi 4-4,5 kg la cocoşi, păsările Orpington produc anual 120-160 de ouă, greutatea ouălor ajungând până la 65-68 g.

     Apariţia masivă a rasei se datorează şi penajului înfoiat, au creasta mică şi simplă, urechiuşele roşii, pielea de pe corp, ca şi fluierele şi ciocul, sunt de culoare albă.

      

Rasa Wyandotte

     Sunt originare din SUA.

            

Rasa Australop

     Rasa a luat naştere în anul 1920 în Australia, cu contribuţia rasei Orpington. Denumirea şi-a primit-o de la organizaţia de unde provenise rasa Orpington: “Austral Orpington Club”.

     Se găsesc în două varietăţi de culoare: albastră şi neagră.

     Sunt recunoscute pentru producţia mare de ouă, având în vedere că au existat găini care au făcut 364 de ouă în 365 de zile.

Rasa Araucana

     Originare din America de Sud, au fost numite după indienii Aracua din Chile.

     Ouăle găinilor sunt de culoarea verde-albăstrui şi conţin mai puţin colesterol decât ouăle obişnuite.

      

Găini autohtone

     Găinile din ţara noastră, rămase încă neîncrucişate, au o mare diversitate de culori: potârnichii, barate, albe, fumurii, negre, etc.

     Sunt găini uşoare, femela cântărind între 1,2-1,5 kg, iar masculul între 1,5-2,5 kg.

     Producţia de ouă este foarte modestă (50-60 ouă/an, având 50-55 g). Deşi greutatea corporală este redusă, carnea lor este foarte gustoasă.

Rase productive de gaini

ALBO SL PERFORMANTE TEHNICE: PERIOADA DE CRESTERE (0-18 sapt.) Viabilitate: 96-97 % Consum de furaj: 5,7-6,2 kg. Greutate corp.(la 18 sapt.): 1,275 kg. PERIOADA DE OUAT (19-77 sapt.) Varsta la 50% ouat: 21 saptamani Varf de productie: 94 % Prod.de oua pe efectiv mediu: 329 buc. Prod.de oua pe gaina transferata: 323 buc. Viabilitate (19-77 saptamani): 95 % Greutate medie a oului: 62,7 gr. Total masa ou (19-77 sapt.): 20,4 kg. Greutate vie la 77 sapt.: 1,59 kg. Consum mediu de furaj pe zi: 98-102 gr. Consum de furaj (g/ou): 127 gr. Temperament: pasare calma, adaptata conditiilor din baterie, rezistenta la boli, la stresul de microclimat si nutritional. ROSO SL PERFORMANTE TEHNICE PERIOADA DE CRESTERE (0-18 sapt.) Viabilitate: 96-97 % Consum de furaj: 6,3-6,7 kg. Greutate corporala (la 18 sapt.): 1,56 kg. PERIOADA DE OUAT (19-77 sapt.) Varsta la 50% ouat: 21 saptamani Varf de productie: 95 % Prod.de oua pe efectiv mediu: 337 buc. Prod.de oua pe gaina transferata: 330 buc. Viabilitate (19-77 saptamani): 94 % Greutate medie a oului: 64 gr. Total masa ou (19-77 sapt.): 21,7 kg. Greutate vie la 77 sapt.: 2,24 kg. Consum mediu de furaj pe zi: 114-118 gr. Consum de furaj (g/ou): 138 gr. Temperament: pasare calma, adaptata conditiilor din baterie, rezistenta la boli, la stresul de microclimat si nutritional. LOHMANN BROWN CLASSIC PERFORMANTE TEHNICE PERIOADA DE CRESTERE (0-20 sapt.) Viabilitate: 97-98 % Consum de furaj: 7,4-7,8 kg. Greutate corp.(la 20 sapt.): 1,6-1,7 kg. PERIOADA DE OUAT (>20 sapt.) Varsta la 50% ouat: 140-150 zile Varf de productie: 92-94 % Prod.de oua pe gaina transferata la 12 luni: 295-305 buc. Prod.de oua pe gaina transferata la 14 luni: 335-345 buc. Total masa ou (>20 saptamani) la 12 luni: 18,8-19,8 kg. Total masa ou (>20 saptamani) la 14 luni: 21,4-22,4 kg. Viabilitate (>20 saptamani): 94-96 % Greutate medie a oului la 12 luni: 63,5-64,5 gr. Greutate medie a oului la 14 luni: 64,0-65,0 gr. Greutate vie la sfarsitul productiei: 1,9-2,1 kg. Consum de furaj(kg.furaj/kg.ou): 2,1-2,2 kg./kg.ou Consum de furaj: 110-120 gr./zi ROBOR SL 2001 PERFORMANTE TEHNICE PERIOADA DE CRESTERE (0-18 sapt.) Viabilitate: 96 % Consum de furaj: 6,6-6,8 kg. Greutate corporala (la 18 sapt.): 1,58 kg. PERIOADA DE OUAT (19-77 sapt.) Varsta la 50% ouat: 22 saptamani Varf de productie: 93-94 % Prod.de oua pe efectiv mediu: 324 buc. Prod.de oua pe gaina transferata: 321 buc. Viabilitate (19-77 saptamani): 95 % Greutate medie a oului: 63,2 gr. Total masa ou (19-77 sapt.): 20,5 kg. Greutate vie la 77 sapt.: 2,27 kg. Consum mediu de furaj pe zi: 115-119 gr. Consum de furaj (g/ou): 142 gr. Temperament: pasare calma, adaptata conditiilor din baterie, rezistenta la boli, la stresul de microclimat si nutritional ROBOR SL 2002 PERFORMANTE TEHNICE PERIOADA DE CRESTERE (0-18 sapt.) Viabilitate: 96 % Consum de furaj: 6,4-6,7 kg. Greutate corp.(la 18 sapt.): 1,56 kg. PERIOADA DE OUAT (19-77 sapt.) Varsta la 50% ouat: 22 saptamani Varf de productie: 94-95 % Prod.de oua pe efectiv mediu: 330 buc. Prod.de oua pe gaina transferata: 324 buc. Viabilitate (19-77 saptamani): 95 % Greutate medie a oului: 63,6 gr. Total masa ou (19-77 sapt.): 21,0 kg. Greutate vie la 77 sapt.: 2,25 kg. Consum mediu de furaj pe zi: 115-118 gr. Consum de furaj (g/ou): 139 gr. Temperament: pasare calma, adaptata conditiilor din baterie, rezistenta la boli, la stresul de microclimat si nutritional.

sursa: Gazeta de agricultura si agricultura-romania.ro: