Cum sa facem closti acasa – idei generale

     Obtinem closti acasa

    Daca vorbim despre closti si clocit sau marirea efectivului de gaini prin obtinerea puilor proprii , trebuie sa incepem cu primii pasi , productia de oua. Nu trebuie sa dam la o parte efectul benefic al clostilor asupra puilor de gaina crescuti liber , care vor invata mai repede sa supravietuiasca impreuna cu alte animale de curte si sa se fereasca singuri de pradatori.

   Productia de oua depinde de mai multi factori , rasa gainilor si conditiile de viata fiind pe primul plan. Astfel adapostul in care traiesc gainile , curatenia si hrana pe care o oferin gainilor outoare, numarul de cocosi fertili, influenteaza major obtinerea de oua fertile necesare clocitului.

   Majoritatea gospodarilor prefera rasele de gaini mixte,de carne si oua , care sunt mai putin pretentioase la conditiile de viata si deci mai usor de crescut, insa care consuma mai multa hrana si oua mai outin decat rasele de gaini de oua.

   Factori care au influenta asupra ouatului mai sunt: caldura, lumina si bineinteles modul de hrana.

   O eficienta deosebita in hranirea gainilor o au nutreturile concentrate din comert, insa si retetele locale dau randament daca se asigura toate calitatile nutritive pentru cresterea gainilor in special cand se pregatesc de clocit.

  Cum hranim gainile ouatoare ?

   Recomandam nutretul combinat cumparat din comert sau direct de  la societatile specializate . Daca aveti experienta, puteti face propriul amestec de ferma inlocuind anumite furaje proteice produse industrial si mai greu de gasit in cantitati relativ mici cu furaje locale, de preferinta ecologice care sa asigure cam aceleasi substante nutritive ca cele specializate.

   Elementele minerale se gasesc in comert in cantitatile necesare ca: faina de oase, creta furajera, faina de scoici si trebuie adaugate in amestec in asa fel ca sa se asigure calciul 3% si fosforul 0.6% pentru calitatea si cantitatea cojii oualelor. Se pot asigura astfel e leguminoase (soia, fasole, mazare), drojdie de bere, furaje minerale si vitamine, tarate de grau, nutret verde 5-10% din ratie, faina de lucerna, 3-7% din ratie.

   Desi multi gospodari nu o fac, o cantitate de sare de bucatarie trebuie introdusa in hrana gainilor, lipsa ei provocand chiar oprirea ouatului. De asemeni, trebuie evitat excesul de sare care peste 1% in furaj poate declansa dereglari metabolice si chiar intoxicatii.

   Concluzia este ca stimularea ouatului este favorizata de furajele consumate si de lumina , care trebuie sa fie in crestere ca timp.

   Se poate astfel mari durata de iluminare zilnica a adapostului cu 30 minute pana la o ora, gradat, pana ce se ajunge la 12-14 ore lumina/zi.

   In sistem gospodaresc, intr-un adapost bine construit, iarna se asigura minim 6-8°C, daca adapostul este plin cu pasari (3-5 cap/m.p.), iar pardoseala acoperita de asternut in grosime de 10-20 cm.

   Rasele de gaini care clocesc bine sunt cele mixte, ca: Rhode Island, Wyandotte, Orpington,Susex, rasele grele ca: Cochinchina, Brahma si gainile comune. Bune clocitoare sunt si gainile hibrid mixt Kabir si mai ales cele comune taranesti.

   Gainile prefera sa cloceasca in cuibare de dimensiuni normale cu suprafata de 35×40 cm de forma unei cutii adapostite si protejate de un capac fixat la 15 cm deasupra intrun colt bine aerisit  care sa permita respiratia normala a pasarii.

postari asemenatoare

Remedii naturale pentru puii de găină bolnavi şi găinile ouătoare

Tratamente naturale pe care le poti aplica pentru puii de găină bolnavi şi găinile ouătoare .

 Gasiti aici ajutorul necesar in problemele care apar in cresterea puilor si a gainilor outoare acasa.

Omenirea a folosit medicina alternativa de secole. Acesta a fost modul în care au rezolvat problemele medicale ale animalelor de langa casa si a oamenilor, fara a folosi droguri daunatoare, chimicale, alte substante sintetice sau aditivi pe care azi suntem fortati sa le inghitim in fiecare zi, fie direct, fie indirect prin intermediul sursei de hrana.

De aceea incidenta bolilor letale , cancerul, scleroza in placi, atacurile cerebrale, diabetul si multe altele era de mii de ori mai scazuta decat astazi.

O hrana cat mai naturala cu putinta, de la tara, mancare bio “ asezonata” cu miscare in mediu natural din belsug este cheia catre o viata sanatoase si implicit mai frumoasa.

Postarea asta isi propune sa va readuca aminte ca exista remedii traditionale care pot inlocui cu succes tratamentele chimice in anumite zone, asigurandu-ne in final un produs sanatos , ecologic.

Inainte de a uza de tratamentele sintetico-chimice din ziua de azi, este bine sa incercati procedeele de medicina traditionala alternativa ca sa pastrati pe cat posibil caracteristica bio a puilor sau gainilor Dumneavoastra.

De exemplu Ştiaţi că uleiul de ficat de cod(uleiul de peste) este bun pentru puii dumneavoastră?

Otetul din vin pus in apa de baut la pui este bun pentru sănătate deoarece elimină paraziţii interni şi acţionează ca un tonic.

Scorţişoara este un  remediu bun pentru oprirea diareii la puii de găină, şi usturoiul tocat, de asemenea, poate fi dat in alimentatia puilor pentru a preveni infestările cu viermii intestinali. Aloe Vera poate fi pentru puii dumneavoastră un aliment minunat de sănătate generala.

Un bob de piper dat la puii nou iesiti din ou dupa uscare le stimuleaza reflexul de mancare si curata sistemul digestiv.

Drojdia de bere administrata la puii proaspat iesiti din ou de la 0 la 14 zile le stimuleaza sistemul digestiv si formeaza flora intestinala adecvata, aducand si un aport de vitamine pe care puiul nou iesit nu are cum sa le gaseasca.

Razatura fina de morcov si varza cruda aduc aport de vitamine la puii neiesiti din tarcul de crestere. Nu uitati praful de calciu pentru fortificarea oaselor si a articulatiilor in special la puii de carne.

Galbenusul de ou fiert aduce aport de proteina care creste vitalitatea puilor plapanzi si a celor bolnavi sau a gainilor bolnave care refuza hrana obisnuita.

O gaina foarte bolnava.Atentie la ochi.

Prevenirea cresterii mortalităţii la păsările de curte

  Boli frecvente la păsările de curte

În perioada septembrie-martie, unele probleme medicale care pot apare la pasarile de curte pot produce pierderi insemnate prin cresterea mortalitatii , uneori chiar totale , daca nu aplicam masuri preventive.
Pseudopesta aviară
Cauza cea mai frecventa a cresterii mortalitatii in efectivul de pasari de curte este preudopesta aviara. Aceasta se intalnrste la toate rasele de gaini, curcani , bibilici . etc.
Daca boala s-a declansat intr-un grup de pasari care n-au fost vaccinate impotriva pseudopestei aviare , poate sa creasca mortalitatea dupa cca. 7 zile exponential in acel grup. Numai vaccinarea preventiva poate stopa aceasta boala sa ucida, daca a fost aplicata corect. Exista vaccinuri vii cat si inactivate , care folosite preventiv dupa schemele de vaccinare a pasarilor (dupa sfatul medicului veterinar) dau rezultate.
Palmipedele(ratele si gastele) nu sunt atacate de aceasta boala.
Daca boala a debutat in  grupul nostru de pasari , vaccinarea este inutila , iar in 10-12 zile de la debut boala ucide.

Holera aviară
O boala care se intalneste si la gaini si la rate si gaste este holera aviara. Se practica vaccinarea preventiva insa nu este foarte sficienta , mortalitatea este mica dar poate deveni permanenta si deci cantitativ insemnata.
Pasarile robuste si sanatoase supravietuiesc mai mult si deci pot fi salvate instituind tratamentul medicamentos cu antibiotice si antibacterian in apa de baut sau in hrana uscata. Tratamentul dureaza 5-7 zile , se face pauza o saptamana si iar 5-7 zile. Este vital sa intari, cat mai mult vitalitatea pasarilor si le vom administra vitamine , minerale si aminoacizi.
Difterovariola aviară
O altă boală des intalnita este difterovariola aviară, boală virotica, care afectează gainile. Se recunoaste prin eruptiile (bube pe cap) si membrane pe mucoase.
Mortalitatea este destul de redusa , dar virusul va slabi accentuat pasarea care va fi sensibila la orice atac .
Vaccinarea este calea cea mai buna de prevenire si se va face la indivizii sanatosi de obicei in luna septembrie pentru a usura trecerea pasarilor la timpul de iarna. La pasarile deja atinse de boala se vor administra antimicrobiene si vitaminele, mineralele si aminoacizii necesari intaririi organismului pasarilor bolnave pentru a le usura trecerea prin boala.
Diferite cauze
Mai pot apare pierderi de efective si din cauze de parazitari interne si externe, care au in general tratamente diferite , dar care neluate in seama pot provoca pierderi chiar destul de mari in special tineretului mai sensibil dar nu numai.
Tratamentele antiparazitare se aplica preventiv chiar daca nu este evidentiat parazitul cu antiparazitare cu spectru larg , atat pentru parazitii interni dar si externi(inclusiv adapostul).

Productia de oua a gainilor outoare pe timp de iarna

 

Conditiile necesare mentinerii unei productii normale de oua, iarna

Factorii care influenteaza ouatul la gainile outoare:

 

Temperatura  in adapost


  Rata ouatului este influentata de temperatura in care stau gainile in adapost , excluzand perioadele in care acestea ies din adapost in curtea sau spatiul descoperit adiacent. Totodata necesarul de hrana variaza cu temperatura ambientala in adapost , dar si sanatatea poate fi influentata negativ daca nu asiguram gainilor outoare dar si celor mixte , conditii adecvate de viata pe perioada de iarna. Temperatura se va masura  la nivelul zonei unde pasarile prefera sa stea in adapost, si trebuie sa fie intre 12-15 grade C minimum pentru asigurarea productiei mari de oua.

  Gainile vor oua si la temperaturi mai mici in adapost  , insa cantitatea de hrana per ou va fi mai mare iar numarul de oua pe saptamana mai mic.

  Trebuie sa avem grija in permanenta sa pastram umuditatea atmosferei din adapost la un nivel mai scazut , conditie care influenteaza in anumita masura cantitatea de oua. Aceasta se poate remedia sau preveni prin pastrarea unui asternut uscat si abundent si prin eliminarea scurgerilor si umiditatii datorate dispozitivelor de adapat din adapost.

  Scaderea temperaturii interne a adapostului sub 7-8 grade C va duce la rarirea accentuata a ouatului la o cantitate mult mai ,are de hrana necesara , pana la oprirea completa la temperaturi care se apropie de 0 grade C , iar consumul pe cap de pasare atinge triplul necesar , adica 600-700gr.

  Daca nu ne intereseaza ouatul , trebuie sa stim ca gainile pot rezista si la temperaturi mai mici , insa cu costul unei cantitati mari de hrana la dispozitie . in special rasele de gaini rustice  , si care au fost fortificate abterior pri aport de vitamine si acumulare de grasime .

Atmosfera

  Performanta ouatului la gainile outoare in perioada de iarna este influentata si de calitatea aerului pe care-l respira si in care traiesc.

  Aerul pe care-l respira trebuie sa fie curat si proaspat , fara sa aiba temperatura de afara , si curatat de mirosurile apasatoare din interiorul adapostului. Se vor asigura guri de ventilatie mobile , deschise la nevoie sau prevazute cu ventilatoare care se pot porni automat.

Iluminarea

  Lumina nu trebuie sa lipseasca din adaposturi o perioada mai mare decat lumina naturala . Un minimum de 12-14 ore de lumina trebuie asigurata in fiecare zi pentru asigurarea formarii oualelor si mentinerea nivelului de oua .


va urma  “ Cum asiguram conditii propice ouatului la gainile outoare”

Hranirea gainilor ouatoare

Hrana gainilor ouatoare

Este cunoscut faptul ca in cresterea intensiva a pasarilor, mai ales in unitatile industriale mari, acolo unde pasarile stau tot timpul in hale bine ventilate, in care temperatura, umiditatea si durata luminii se pastreaza la nivelurile necesare, pasarile sunt hranite cu nutret combinat.

Acest nutret combinat contine, in proportii potrivite pentru fiecare specie, rasa, varsta sau fel de productie, toate substantele hranitoare pe care pasarile trebuie sa le primeasca pentru a trai si pentru a da productiile mari de care sunt capabile.

Nutreturile combinate se pot folosi si in mica gospodarie. Ele se procura, cu usurinta, de la fabricile specializate sau prin magazinele acestora.


La prima vedere, insa, un nutret combinat pare scump, desi sporurile de productie pe care le asigura rascumpara cu prisosinta cheltuiala.

Totusi, multi crescatori renunta la cumpararea unor asemenea furaje intrucat doresc sa foloseasca in hrana animalelor cerealele pe care le au din productia proprie. Desigur ca intr-un asemenea caz crescatorul care foloseste aproape numai cereale nu se poate astepta sa obtina de la pasarile sale decat cel mult o treime din posibilitatile acestora, adica numai 80-120 oua pe an.

Cerealele si alte resurse furajere din gospodarie pot fi folosite totusi cu succes daca se alege una din urmatoarele doua solutii: folosirea unui concentrat proteic-vitamino-mineral (PVM) sau realizarea corecta a unui amestec furajer de ferma.

Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM

Concentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale.

Aceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 40% PVM (de tip A5-40) si 60% cereale. Daca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii: 10% concentrat (de tip A5-10), 62% cereale, 20% srot soia si 8% creta furajera.

Toate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana, fiind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mixte sau date cu portia (150-180 g/zi de cap) la rasele grele (Plymouth, Cornish etc.).

Desi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ.

Astfel, daca se ia in considerare ca gainile consuma 40 kg nutret pe an si ca 1 kg concentrat PVM costa cam cat 3 kg porumb, rezulta in cele doua solutii:

- o gaina care consuma anual 40 kg porumb, producand 100 oua/an, consuma 400 g porumb pentru un ou;

- o gaina care consuma anual 16 kg concentrat (echivalent valoric cu 48 kg porumb) si 24 kg cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de 72 kg porumb, dar produce anual 220-250 oua, consumand nutret evaluat valoric la 310 g porumb pentru un ou.

In acest fel se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua/saptamana (fata de 2 oua/sapt.), iar costul furajului pentru un ou scade cu peste 25% (la preturile lunii in curs 66 lei/ou, fata de 86 lei/ou).

Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma

Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea diferitelor materii prime furajere.

Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui - 18%; creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi Combinate).

In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului.

Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu.

De asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna, morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm inaltime (ovaz incoltit timp de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai frumos colorat si mai gustos.

Indiferent de modul in care crescatorul s-a hotarat sa-si hraneasca pasarile trebuie sa fie convins ca va putea sa obtina productii de oua cu adevarat mari si rentabile numai daca va asigura in nutret toate substantele hranitoare in proportiile recomandate.

Agricultura