Pastrarea oualor de pasare pana la consum

Cum sa pastram ouale in conditii de siguranta alimentara

   Daca pastram curatenia in cotetul de pasari , in primul rand in cuibare avem paie sau substratul proaspat si fara dejectii, vom avea oua curate, cu coaja fara impuritati.

    Aceste oua se pot pastra foarte bine in frigider in partea de jos , pentru ca isi pastreaza membrana de protectie.

   In cazul oualor murdare de noroi, dejectii sau alte impuritati lipite pe coaja oualor, in primul rand le vom indeparta de la incubare daca colectam oua pentru closti sau incubator iar in acelasi timp le vom curata cu u smirghel foarte fin sau o carpa usor rugoasa fara sa le frecam excesiv si fara a le spala cumva cu apa foarte rece. De preferinta o carpa umeda curata ar trebui sa fie de ajuns. Pastrarea se va face dupa uscare dupa marcarea datei cum am spus in partea unde se tin verdeturile din frigider si nu se vor consuma in primele 24 de ore de la colectare.

   Se pot pastra in conditii de siguranta alimentara oua de la curcani , gaini , gaste , etc...

Pofta buna !     

Diftero variola aviara - forma pulmonare , cea mai agresiva forma

Difterovariola aviară

Revin in aceasta postare cu pareri despre o forma mai rar intalnita de diftero variola aviara , forma acuta cu manifestari pulmonare , care apare in special pe vreme foarte rece ca cea din aceasta perioada si care afecteaza toate pasarile sensibile la boala care nu au fost vaccinate in ultimile 6 luni , si care poate fi mortala cca 80-100% la pasaretul sensibil, de exemplu gainile pitice sau cele super selectionate pentru frumusete sau porumbeii tineri de toamna.

Boala are si manifestari cutanate, bube pe cap si membrane pe mucoase, inflamarea sinusurilor, inapetenta.

In general, la aceasta boala in afara de forma pulmonara de iarna , mortalitatea este destul de redusa , dar  virusul va slabi accentuat pasarea si forma pulmonara devine mortala prin sufocare.

In aceasta forma debutul bolii este aproape insesizabil, pasarea nu are pofta de mancare si nici de baut apa, aceasta ducand in cca. 48 de ore la slabirea accentuata  a puterulor gainii sau a puiului iar din cauza vremii reci si a mucoaselor inflamate din abundenta apare insuficienta respiratorie , tusea si respiratia cu ciocul cascat , horcaiala iar apoi in cele mai multe cazuri moartea prin sufocare.

Care este solutia?

Pasarile bolnave sunt greu de salvat, cele care au mai fost vaccinate anterior avand sanse mari de a fi salvate cu tratament cu antibiotice cu spectru larg ca tilozina si cu administrare de vitamine pentru fortificare. Tinand cont ca faza acuta si cea mai periculoasa a bolii dureaza cca 5 zile, daca pasarea a fost ajutata sa treaca aceasta perioada, va fi salvata chiar daca la inceput va fi slabita din cauza bolii.

Atentie ! Relocarea pasarilor care au mucoasele inflamate si scurgeri de fluide pe caile respiratorii la caldura va duce invariabil la sufocarea cu acestea a pasarii. Trecerea la temperaturi mai ridicate se va face dupa trecerea celo 5 zile de atac puternic al bolii.

Vaccinarea este calea cea mai buna de prevenire si se va face la indivizii sanatosi de obicei in luna septembrie pentru a usura trecerea pasarilor la timpul de iarna. La pasarile deja atinse de boala se vor administra antimicrobiene si vitaminele, mineralele si aminoacizii necesari intaririi organismului pasarilor bolnave pentru a le usura trecerea prin boala.

Pierderile pentru aceasta forma de diftero variola pot fi intre 50 si 80%din efectiv in doar 4-5 zile.

Concluzii: Nu lasati deoparte vaccinarea bianuala anti variola si tineti in stocul farmaceutic antibiotic cu spectru larg , antimicrobiene si vitamine. Mai mult, vaccinati puii din partea a doua a anului chiar daca sunt achizitionati de la ferme sau magazine specializate pentru ca de cele mai multe ori acestia nu sunt vaccinati.

Cum sa facem closti acasa – idei generale

     Obtinem closti acasa

    Daca vorbim despre closti si clocit sau marirea efectivului de gaini prin obtinerea puilor proprii , trebuie sa incepem cu primii pasi , productia de oua. Nu trebuie sa dam la o parte efectul benefic al clostilor asupra puilor de gaina crescuti liber , care vor invata mai repede sa supravietuiasca impreuna cu alte animale de curte si sa se fereasca singuri de pradatori.

   Productia de oua depinde de mai multi factori , rasa gainilor si conditiile de viata fiind pe primul plan. Astfel adapostul in care traiesc gainile , curatenia si hrana pe care o oferin gainilor outoare, numarul de cocosi fertili, influenteaza major obtinerea de oua fertile necesare clocitului.

   Majoritatea gospodarilor prefera rasele de gaini mixte,de carne si oua , care sunt mai putin pretentioase la conditiile de viata si deci mai usor de crescut, insa care consuma mai multa hrana si oua mai outin decat rasele de gaini de oua.

   Factori care au influenta asupra ouatului mai sunt: caldura, lumina si bineinteles modul de hrana.

   O eficienta deosebita in hranirea gainilor o au nutreturile concentrate din comert, insa si retetele locale dau randament daca se asigura toate calitatile nutritive pentru cresterea gainilor in special cand se pregatesc de clocit.

  Cum hranim gainile ouatoare ?

   Recomandam nutretul combinat cumparat din comert sau direct de  la societatile specializate . Daca aveti experienta, puteti face propriul amestec de ferma inlocuind anumite furaje proteice produse industrial si mai greu de gasit in cantitati relativ mici cu furaje locale, de preferinta ecologice care sa asigure cam aceleasi substante nutritive ca cele specializate.

   Elementele minerale se gasesc in comert in cantitatile necesare ca: faina de oase, creta furajera, faina de scoici si trebuie adaugate in amestec in asa fel ca sa se asigure calciul 3% si fosforul 0.6% pentru calitatea si cantitatea cojii oualelor. Se pot asigura astfel e leguminoase (soia, fasole, mazare), drojdie de bere, furaje minerale si vitamine, tarate de grau, nutret verde 5-10% din ratie, faina de lucerna, 3-7% din ratie.

   Desi multi gospodari nu o fac, o cantitate de sare de bucatarie trebuie introdusa in hrana gainilor, lipsa ei provocand chiar oprirea ouatului. De asemeni, trebuie evitat excesul de sare care peste 1% in furaj poate declansa dereglari metabolice si chiar intoxicatii.

   Concluzia este ca stimularea ouatului este favorizata de furajele consumate si de lumina , care trebuie sa fie in crestere ca timp.

   Se poate astfel mari durata de iluminare zilnica a adapostului cu 30 minute pana la o ora, gradat, pana ce se ajunge la 12-14 ore lumina/zi.

   In sistem gospodaresc, intr-un adapost bine construit, iarna se asigura minim 6-8°C, daca adapostul este plin cu pasari (3-5 cap/m.p.), iar pardoseala acoperita de asternut in grosime de 10-20 cm.

   Rasele de gaini care clocesc bine sunt cele mixte, ca: Rhode Island, Wyandotte, Orpington,Susex, rasele grele ca: Cochinchina, Brahma si gainile comune. Bune clocitoare sunt si gainile hibrid mixt Kabir si mai ales cele comune taranesti.

   Gainile prefera sa cloceasca in cuibare de dimensiuni normale cu suprafata de 35×40 cm de forma unei cutii adapostite si protejate de un capac fixat la 15 cm deasupra intrun colt bine aerisit  care sa permita respiratia normala a pasarii.

postari asemenatoare