Hrana gainilor ouatoare
Este cunoscut faptul ca in cresterea intensiva a pasarilor, mai ales in unitatile industriale mari, acolo unde pasarile stau tot timpul in hale bine ventilate, in care temperatura, umiditatea si durata luminii se pastreaza la nivelurile necesare, pasarile sunt hranite cu nutret combinat.
Acest nutret combinat contine, in proportii potrivite pentru fiecare specie, rasa, varsta sau fel de productie, toate substantele hranitoare pe care pasarile trebuie sa le primeasca pentru a trai si pentru a da productiile mari de care sunt capabile.
Nutreturile combinate se pot folosi si in mica gospodarie. Ele se procura, cu usurinta, de la fabricile specializate sau prin magazinele acestora.
La prima vedere, insa, un nutret combinat pare scump, desi sporurile de productie pe care le asigura rascumpara cu prisosinta cheltuiala.
Totusi, multi crescatori renunta la cumpararea unor asemenea furaje intrucat doresc sa foloseasca in hrana animalelor cerealele pe care le au din productia proprie. Desigur ca intr-un asemenea caz crescatorul care foloseste aproape numai cereale nu se poate astepta sa obtina de la pasarile sale decat cel mult o treime din posibilitatile acestora, adica numai 80-120 oua pe an.
Cerealele si alte resurse furajere din gospodarie pot fi folosite totusi cu succes daca se alege una din urmatoarele doua solutii: folosirea unui concentrat proteic-vitamino-mineral (PVM) sau realizarea corecta a unui amestec furajer de ferma.
Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM
Concentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale.
Aceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 40% PVM (de tip A5-40) si 60% cereale. Daca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii: 10% concentrat (de tip A5-10), 62% cereale, 20% srot soia si 8% creta furajera.
Toate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana, fiind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mixte sau date cu portia (150-180 g/zi de cap) la rasele grele (Plymouth, Cornish etc.).
Desi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ.
Astfel, daca se ia in considerare ca gainile consuma 40 kg nutret pe an si ca 1 kg concentrat PVM costa cam cat 3 kg porumb, rezulta in cele doua solutii:
- o gaina care consuma anual 40 kg porumb, producand 100 oua/an, consuma 400 g porumb pentru un ou;
- o gaina care consuma anual 16 kg concentrat (echivalent valoric cu 48 kg porumb) si 24 kg cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de 72 kg porumb, dar produce anual 220-250 oua, consumand nutret evaluat valoric la 310 g porumb pentru un ou.
In acest fel se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua/saptamana (fata de 2 oua/sapt.), iar costul furajului pentru un ou scade cu peste 25% (la preturile lunii in curs 66 lei/ou, fata de 86 lei/ou).
Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma
Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea diferitelor materii prime furajere.
Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui - 18%; creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi Combinate).
In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului.
Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu.
De asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna, morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm inaltime (ovaz incoltit timp de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai frumos colorat si mai gustos.
Indiferent de modul in care crescatorul s-a hotarat sa-si hraneasca pasarile trebuie sa fie convins ca va putea sa obtina productii de oua cu adevarat mari si rentabile numai daca va asigura in nutret toate substantele hranitoare in proportiile recomandate.
Este cunoscut faptul ca in cresterea intensiva a pasarilor, mai ales in unitatile industriale mari, acolo unde pasarile stau tot timpul in hale bine ventilate, in care temperatura, umiditatea si durata luminii se pastreaza la nivelurile necesare, pasarile sunt hranite cu nutret combinat.
Acest nutret combinat contine, in proportii potrivite pentru fiecare specie, rasa, varsta sau fel de productie, toate substantele hranitoare pe care pasarile trebuie sa le primeasca pentru a trai si pentru a da productiile mari de care sunt capabile.
Nutreturile combinate se pot folosi si in mica gospodarie. Ele se procura, cu usurinta, de la fabricile specializate sau prin magazinele acestora.
La prima vedere, insa, un nutret combinat pare scump, desi sporurile de productie pe care le asigura rascumpara cu prisosinta cheltuiala.
Totusi, multi crescatori renunta la cumpararea unor asemenea furaje intrucat doresc sa foloseasca in hrana animalelor cerealele pe care le au din productia proprie. Desigur ca intr-un asemenea caz crescatorul care foloseste aproape numai cereale nu se poate astepta sa obtina de la pasarile sale decat cel mult o treime din posibilitatile acestora, adica numai 80-120 oua pe an.
Cerealele si alte resurse furajere din gospodarie pot fi folosite totusi cu succes daca se alege una din urmatoarele doua solutii: folosirea unui concentrat proteic-vitamino-mineral (PVM) sau realizarea corecta a unui amestec furajer de ferma.
Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM
Concentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale.
Aceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 40% PVM (de tip A5-40) si 60% cereale. Daca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii: 10% concentrat (de tip A5-10), 62% cereale, 20% srot soia si 8% creta furajera.
Toate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana, fiind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mixte sau date cu portia (150-180 g/zi de cap) la rasele grele (Plymouth, Cornish etc.).
Desi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ.
Astfel, daca se ia in considerare ca gainile consuma 40 kg nutret pe an si ca 1 kg concentrat PVM costa cam cat 3 kg porumb, rezulta in cele doua solutii:
- o gaina care consuma anual 40 kg porumb, producand 100 oua/an, consuma 400 g porumb pentru un ou;
- o gaina care consuma anual 16 kg concentrat (echivalent valoric cu 48 kg porumb) si 24 kg cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de 72 kg porumb, dar produce anual 220-250 oua, consumand nutret evaluat valoric la 310 g porumb pentru un ou.
In acest fel se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua/saptamana (fata de 2 oua/sapt.), iar costul furajului pentru un ou scade cu peste 25% (la preturile lunii in curs 66 lei/ou, fata de 86 lei/ou).
Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma
Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea diferitelor materii prime furajere.
Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui - 18%; creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi Combinate).
In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului.
Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu.
De asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna, morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm inaltime (ovaz incoltit timp de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai frumos colorat si mai gustos.
Indiferent de modul in care crescatorul s-a hotarat sa-si hraneasca pasarile trebuie sa fie convins ca va putea sa obtina productii de oua cu adevarat mari si rentabile numai daca va asigura in nutret toate substantele hranitoare in proportiile recomandate.
Agricultura
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile Dvs. sunt importante. Va multumesc.