Cresterea ramelor. Afacerea ta de acasa . Documente publice

Cresterea ramelor acasa

O crescatorie de rame acasa nu necesita multa mentenanta, dar este nevoie de cateva cunostinte si practica. Aveti nevoie de o cutie, material pentru asternut, hrana si rame. Cutia poate fi de plastic sau lemn. Dati cel putin 12 gauri de 2,5 cm diametru in fundul cutiei pentru scurgerea apei, sau puteti folosi o cutie care are in loc de fund o plasa cu gauri de 5-10 mm. Daca folositi o astfel de cutie atunci mai faceti rost de 2 la fel si cand s-a umplut una asezati alta deasupra. Cand s-a umplut si ultima cutie o goliti pe cea de jos si o puneti deasupra. In acest fel aveti un sistem in flux continuu, mult mai productiv si mai usor de intretinut. Astenutul este un strat de material care trebuie sa retina apa si sa fie rarefiat pentru a permite circulatia aerului. Un asternut foarte bun se poate face din bucati/fasii mici de carton sau hartie de imprimanta. Aseaza asternutul pe fundul cutiei intr-un strat de 5 cm. Adauga un strat de pamant de gradina. Uda bine stratul format (umiditate 80%). Adauga ramele aproximativ 2 kg/mp. Cea mai utilizata specie pentru vermicompost este Eisenia Foetida.

Hraneste ramele in fiecare zi sau de 2-3 ori pe sapatama cu produse de origine vegetala: resturi de legume, fructe, paine, spaghete, coji de oua, etc.

Rosii, lungi, subtiri, cu niste dungi galbene, aproape insesizabile, pe spate. Ceea ce nu este insa deloc insesizabil - ba, dimpotriva, te trasneste pe loc - este mirosul ramelor de balegar.

Si daca o casoleta cu 100 de rame miroase asa, imaginati-va cum trebuie sa fie aerul intr-o ferma de rame.

Intr-adevar, mirosul e partea cea mai grea de suportat in afacerea cu rame", ne confirma primele impresii olfactive Petru Diaconita, ieseanul care i-a convins pe cei de la Registrul Comertului ca producator de rame" e o meserie in toata puterea cuvantului.

De profesie chimist, angajat ca portar la filiala din Iasi a Academiei Romane, pasionat iremediabil de pescuit si crescator semiprofesionist" de rame. Aceasta este cartea de vizita a lui Petru Diaconita, din Iasi, un afacerist cel putin ciudat. Unic pana acum in Romania, desi, pe Internet, ofertele de la profesori in ale fermelor de rame" se insiruie la un singur clic.

Mi-am luat si eu teapa cu ofertele astea pe Internet. Iti vand un curs din care nu afli mare lucru. Oricum, nu e suficient pentru a te apuca de o asemenea afacere", ne spune Petru.

De ce crescator semiprofesionist"?

Ca sa aiba rame, orice pescar poate pune o roaba de balega de cal intr-o rasadnita de 3 mp, sa ude pana cand fermenteaza si sa puna niste rame. Varianta cu adevarat profesionista, insa, presupune hale industriale, clocitoare din plastic, asa cum am vazut eu in Olanda sau in Ungaria, unde din cresterea ramelor se scot milioane de euro", ne explica Petru.

Este ceea ce incearca ieseanul sa faca din afacerea inceputa cu doi ani in urma, cand, in comuna Baia din Suceava, barbatul a colonizat" 3.000 de metri patrati cu rame de balegar. La un metru cub de compost, obtine 10.000 de rame, iar o casoleta cu 100 de rame se vinde cu 3 lei, fara TVA.

In acest moment, sunt bucuros ca imi asigur inca un salariu pe luna din afacerea cu rame. Dar potentialul este urias. Vreau sa-mi extind afacerea printr-un proiect cu fonduri de la Uniunea Europeana, dar lucrurile merg destul de greu, din pricina birocratiei". Cine are nevoie de rame? Pescarii, fireste. Iar la ramele rosii de balegar trag o multime de pesti pasnici", de la caras si crap pana la rosioara si biban. Iar asta nu e singura calitate a ramelor neplacut mirositoare. Pamantul curatat de ele este perfect pentru culturi de legume.

Pamantul de la rame contine 14% humus, in conditiile in care humusul din cel mai fertil sol este in proportie de numai 3,5%", ne lamureste ieseanul, proprietarul unei afaceri pe cat de urat mirositoare, pe atat de ecologica si de profitabila.

Cum se cresc ramele?

Pentru cei 3.000 m2 cat masoara ferma lui Petru Diaconita, barbatul cumpara de la satenii din Baia balega de cal in valoare de 70 de milioane de lei vechi pe an. Se pune balegarul in rasadnite si se uda pana la saturatie. Se lasa pana fermenteaza, se aduga ramele si se mentine o umiditate crescuta in rasadnita. Iarna, ramele hiberneaza. Primavara, depun coconi, iar ramele noi ajung la maturitate sexuala in 6 luni. In fiecare saptamana se face recoltarea, iar ramele nu trebuie tinute la o temperatura mai mare de 25 de grade Celsius, pentru ca se degradeaza foarte repede. 

Bani din râme

de Claudia Buşaga | 12 mai 2008

Mâna dreaptă a afaceristului Petru Diaconiţa este mama sa, specialistă în legumicultură Petru Diaconiţa este unul dintre cei mai înfocaţi pescari din ţară. Însă, la fel ca şi alţi pescari de „oraş“. Petru avea mereu aceeaşi problemă - nu găsea momeală vie în magazinele de specialitate şi nici particulari care să se dea în vânt după creşterea râmelor. „Când stai la bloc e destul de greu să faci rost de râme pentru pescuit. Unde să le găseşti, că peste tot e beton, iar puţinii particulari la care găseai, nu aveau marfă de calitate“, spune pescarul.

Aşa că Petru a decis să pună capăt crizei de pe piaţă şi a înfiinţat în zonă, în urmă cu doi ani, prima fermă pentru creşterea râmelor. Dispunea de toate ingredientele necesare unei afaceri din care să scoată şi profit.

Mulţi, chiar şi prietenii apropiaţi, s-au amuzat la început de idee şi nu-i dădeau nicio şansă de reuşită. Cel mai greu a fost să le explice funcţionarilor de la Registrul Comerţului în ce constă afacerea sa. „Angajaţii de acolo au fost în mare dificultate când au trebuit să-mi legalizeze ferma. În 2006, atunci când am depus actele, în nomenclatorul Clasificării activităţilor din economia naţională nu exista niciun cod pe baza căruia să-mi elibereze avizul de funcţionare.“

A crescut văzând cu ochii

După bătălia câştigată cu autorităţile, Petru Diaconiţa, absolvent al Facultăţii de Chimie, a realizat că până şi râmele au nevoie de condiţii speciale pentru a creşte. Aşa că s-a pus serios cu burta pe carte, ghidat din umbră de o prietenă de familie care studia Biologia.

„Materia primă care favorizează creşterea şi înmulţirea râmelor este bălegarul. Numai cu cel de cal obţii rezultatele aşteptate. Aşa că am decis să deschidem ferma la ţară, la părinţii mei.

Aceştia aveau pământul, iar vecinii mă puteau ajuta cu îngrăşământul natural. Plus că mama mea este o adevărată specialistă în a face răsadniţe, acolo unde râmele se simt ca în pensiune“.

În urmă cu doi ani, ferma de râme a lui Petru Diaconiţa se întindea pe câţiva metri pătraţi şi servea doar prietenilor şi pescarilor amatori. Acum măsoară peste 3.000 mp, iar numărul cererilor pentru râme este din ce în ce mai mare.

Până şi fermierul a fost surprins de amploarea pe care a luat-o afacerea sa. „În această primăvară am ajuns la 3000 mp de platforme pentru râme. Cu toate acestea, producţia pe care am obţinut-o, de peste o tonă jumătate, nu asigură necesarul de pe piaţă. Am fost obligaţi, din păcate, să refuzăm o cerere din străinătate pentru că nu putem produce mai mult“, mărturiseşte Petru Diaconiţa.

Se roagă să fie soare

Perioadele favorabile dezvoltării afacerii sunt cele călduroase, pentru că atunci pescarii îşi încercă norocul pe malul apelor. „Am studiat deja prognoza meteo pe lunile următoare şi cred că vom avea foarte multe cereri, pentru că urmează două luni de secetă“.

Petru Diaconiţa este singurul din ţară care se ocupă cu creşterea râmelor, marfa sa găsindu-se în mai toate magazinele pescăreşti. „Nu îmi mai permit să lucrez cu particularii. Avem cereri foarte mari din toată ţara, mai ales că numai noi oferim materie primă pescarilor“.

Mai nou, nu doar râmele au trezit interesul partenerilor săi de afaceri. Zeci de legumicultori şi proprietari de florării îi cer ieşeanului pământ „curăţat“ de râme. „Este unul dintre cele mai hrănitoare, humusul face minuni în sere. Avem deja încheiate contracte cu zeci de florării din zonă“.

Râmele în cifre

Petru Diaconiţa a investit, până acum, peste 100 de milioane de lei vechi în afacerea sa cu râme. Sătenii îi vând cu 300.000 de lei căruţa cu bălegar de cal, necesar ca materie primă.

Numai în această primăvară, pentru cei 3000 mp de platforme, a avut nevoie de 200 de căruţe. La această sumă se mai adaugă cheltuielile pentru fertilizatori, sistemul de irigaţie, enzime.

Însă profitul este de aproape 10 milioane de lei vechi în fiecare lună, doar din comerţul cu râme prin magazinele pescăreşti, fără a lua în considerare câştigul care se obţine din comercializarea humusului rezultat. Dezavantajul este că banii pe care îi învesteşte anul acesta, se vor întoarce în buzunarul afaceristului abia în anul următor. Peştele trage bine doar la râmele „bătrâne“, de peste un an.