Model Proiect Ferma de gaini outoare


- LUCRAREA SE DISTRIBUIE CU TITLU GRATUIT -

CREŞTEREA PĂSĂRILOR – GĂINI OUTOARE

D A T E   G E N E R A L E



1.   Tema, cu descrierea obiectivelor propuse,

fundamentarea necesităţii şi oportunitatii investitiei
Tema prezentului studiu o constituie o microfermă pentru creşterea găinilor ouătoare, în scopul realizării şi valorificării producţiei de ouă obţinute.
1.1. Necesitatea investiţiei: În România, conform legislaţiei în vigoare, se preconizează înfiinţarea de exploataţii agricole, menite să înlocuiască treptat gospodăriile ţărăneşti de subzistenţă, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizând actualul sistem de producere a ouălor comerciale, de consum, trebuie să relevăm că producerea ouălor în gospodăriile ţărăneşti se menţine de sute de ani într-un proces de producţie anacronic:
-               Se cresc rase locale de păsări, cu potenţial genetic şi productiv foarte scăzut;
-               Creşterea se realizează în adăposturi (coteţe) necorespunzătoare, sau chiar în aer liber, sistem total contraindicat la păsări, care au un metabolism foarte ridicat şi nu-şi exprimă nici potenţialul productiv cu care sunt înzestrate, datorită frigului excesiv din timpul iernii şi căldurilor toride din cursul verii;
-               În plus, hrănirea păsărilor este deficitară, constituită exclusiv din cereale, neasigurând necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din statisticile existente, o găină crescută în aceste condiţii extreme produce pe an circa 120 ouă, exclusiv în timpul verii, dar consumă pe zi 120 g grăunţe, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, faţă de 280-300 ouă pe an în sistemul intensiv de creştere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Aşadar, o găină crescută în sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe ouă pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic.
În lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de creştere a fost abandonat de foarte mult timp în ţările cu avicultură dezvoltată, el mai existând abia în ţările subdezvoltate. România, care are deja o avicultură de tip industrial foarte performantă, cu o tradiţie de aproape 50 de ani, trebuie să restrângă, în perioada următoare, acest tip de creştere, care, din păcate, realizează în prezent cca. 80 % din producţia autohtonă de ouă, iar cele cca. 5,5 miliarde de ouă pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj în plus pe ou, realizează un consum suplimentar anual de cca.:

5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone  cereale

sau producţia de pe cca. 200 mi ha teren arabil.
Mai avem în vedere şi influenţa negativă a producţiei ţărăneşti de ouă. Cele5,5 miliarde de ouă se realizează doar în cca. 7 luni din an (aprilie – septembrie) iar împreună cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial în aceiaşi perioadă asigură populaţiei ţării cca. 1 miliard de ouă pe lună, adică aproape 40 ouă lunar pe locuitor. În celelalte cinci luni ale anului, există pe piaţa internă aproape numai ouăle produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurând doar 10 milioane ouă pe lună, sau doar 4,5 ouă pe locuitor. Această neasigurare a pieţii determină creşterea excesivă a preţului ouălor în timpul anotimpului rece, ca şi masive importuri de ouă, care destabilizează piaţa internă, ce nu mai poate fi controlată cu cantitatea foarte mică de ouă autohtone.
1.2. Oportunitatea investiţiei este, aşadar, destul de evidentă. Pe de-o parte, pentru că, aplicând sistemul intensiv de creştere, în locul celui extensiv actual, crescătoria, prin investiţia la care ne referim va produce ouă în condiţiile economice ale actualelor ferme industriale, şi în tot timpul anului. Pe de-altă parte, o microfermă de găini ouătoare are avantajule de a folosi doar forţa de muncă a familiei, precum şi cereale din producţia proprie, cu mult mai ieftine decât cele de pe piaţă, putând, deci, produce mai economic chiar decât fermele avicole industriale.
Şi, întrucât statul sprijină înfiinţarea exploataţiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandărilor şi reglementărilor UE – în care România aspiră să intre, oportunitatea de a înfiinţa acum astfel de ferme familiare este evidentă.

2.   Descrierea funcţională şi tehnologică

Prezentul studiu are în vedere construirea şi punerea în funcţiune a unei hale cu o suprafaţă de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hală are în vedere experienţa mondială şi românească în domeniu. Hala poate fi utilizată fie pentru creşterea pe aşternut permanent, cât şi în baterii convenţionale, însă cu posibilitatea tehnică de a fi transferate după anul 2012 în baterii alternative, aşa cum sunt admise de reglementările în materie ale UE.
Cum, însă, tipul de creştere în baterii este mai costisitor şi mai dificil în exploatare, se recomandă creşterea la sol, pe aşternut permanent, caz în care hala se populează cu 8000 puicuţe de 16 săptămâni, care sunt menţinute în producţie până la vârsta de 77-80 săptămâni, după care se sacrifică şi se înlocuiesc, după dezinfecţia halei, cu o nouă serie de 8000 puicuţe.
Hala de 1000 mp avută în vedere în studiu poate fi redusă la jumătate (500 mp), cu 4000 puicuţe la populare. Terenul pe care este amplasată construcţia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, însă, să aibă dimensiuni care să permită dezvoltarea ulterioară, prin construirea de noi hale de aceleaşi dimensiuni, în ideea că orice afacere trebuie să aibă în vedere posibilitatea de extindere, reinvestind profitul realizat în perioada de debut a afacerii.
Prezentul studiu are, însă, în vedere o microfermă (fermă familiară) compusă dintr-un adăpost de 1000 mp, cu creştere pe aşternut permanent, precum şi anexele – necesare sau opţionale – ale activităţii de producţie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o instalaţie proprie de producere a necesarului de furaje combinate).
În esenţă, se are în vedere producerea de ouă pentru consum în sistemul de creştere pe aşternut permanent, care impune:
-               Construirea unei hale închise, fără ferestre, prevăzută cu un sistem de ventilaţie care să asigure un microclimat corespunzător atât în timpul verii, cât şi al iernii. În plus, hala închisă permite un program de lumină conform tehnologiei de creştere şi asigură o foarte bună biosecuritate, datorită limitării contaminării păsărilor cu germeni patogeni, în comparaţie cu creşterea în aer liber sau chiar în hale prevăzute cu ferestre
-               Sistemul de hrănire este prevăzut din hrănitoare tronconice, în care furajele sunt distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncăr (siloz) central, exterior sau interior, şi le transportă mecanic în hrănitoarele tronconice, accesibile păsărilor, dar care elimină risipa.
-               Sistemul de adăpare este compus dintr-o sursă (proprie sau reţeaua comunală), din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, şi din conducte interioare pe care sunt fixate adăpătorile automate de tip picurător;
-               Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reţea electrică interioară, pe care sunt dispuse, sub tavan, lămpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric;
-               Pardoseala adăpostului este constituită în proporţie relativ egală din paturi de dormit şi aşternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare manuală sau mecanizată a ouălor.
Această descriere succintă va fi dezvoltată la punctul 4-4 (structura constructivă) ale prezentului studiu.

 

DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI



3.   Caracteristicile principale ale investitiei – dacă investiţia o impune

3.1.         Pentru clădiri: Pentru a realiza atât o rezistenţă – în ani – a construcţiei, cât şi o bună funcţionalitate a acesteia, se are în vedere:

-               amplasarea acesteia pe un teren sănătos, cu o structură a solului corespunzătoare, fără riscul de a suferi datorită apelor freatice aflate -  ca strat – la o distanţă limită faţă de fundaţie, sau a apelor pluviale, datorită riscului de băltire a acestora se va alege un teren uşor ridicat ca nivel faţă de zona înconjurătoare, cu o construcţie amplasată cu unghiul dintre peretele longitudinal – spate şi peretele lateral – spate în direcţia vântului dominant rece, de iarnă, în vederea unei mai bune controlări a climatizării de iarnă.

3.2.      (Se dezvoltă de către constructor, partea 1, punctul 4 (Rezervele investiţiei))

   4.  Structura constructivă

4.1. Clădire:

4.         Suprafaţa utilă a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000 mp, din care lungime 84 m şi lăţime 12 m, folosind 28 module-tip de 3 m lungime şi o suprafaţă de 36 mp. Camera de serviciu poate fi constituită, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3 m. Înălţimea medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x 2,5), într-un singur nivel.
5.         Fundaţii cu marginea inferioară sub punctul de îngheţ al zonei, din beton, cu o bună hidroizolaţie între sol şi pereţii construcţiei;
6.         Pereţi din panouri-sandvici, cu un indice corespunzător de izolaţie termică, fixaţi pe stâlpi de beton armat, care să confere rezistenţă construcţiei;
7.         Acoperiş care să confere o perfectă izolaţie termică (având în vedere că 70 % din căldura halei se pierde prin acoperiş) şi izolaţie hidrică. Un acoperiş cu o bună izolaţie termică şi hidrică poate face inutilă existenţa podului construcţiei.
Notă: Detaliile tehnice avute în vedere vor fi detaliate de către constructor.

 4.2. Reţele: Condiţiile de exploatare sunt următoarele:

4.2.1.  Instalaţia de hrănire: Pentru cele 8000 puicuţe (şi apoi găini ouătoare), se dispun 160 hrănitoare tronconice, adică o hrănitoare-tip pentru 40 de păsări. Hrănitoarele tronconice vor fi dispuse pe patru linii de hrănire, dintre care două pe pat şi două pe aşternutul permanent. Întrucât rândul dublu de cuibare împarte hala, longitudinal, în două compartimente (sfert de hală), pentru fiecare din acestea vor exista, aşadar, un rând de hrănitoare tronconice pe pat şi un rând pe aşternutul permanent, acestea fiind intercalate cu cele două rânduri cu adăpători tip picurător, aşa cum se vede din anexa nr. 1.

În hala de 8000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesită o cantitate zilnică de:

8000 x 0,125 = 1000 kg furaj

Cele 80 hrănitoare existente vor fi aşadar alimentate zilnic cu:

1000 x 160 = 6,25 kg furaj combinat

După tipul hrănitorului şi programul de furajare al crescătorului, instalaţia de distribuire a furajelor este pornită automat, făcând plinul la hrănitori. Dacă admitem pornirea automată a instalaţiei de cinci ori în 24 ore (în funcţie de programul de lumină), să admitem poriri automate ale instalaţiei la orele 5, 9, 13, 1730 şi 22, de fiecare dată toate hrănitoarele fiind alimentate cu cca. 1,25 kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).
La fiecare două rânduri de hrănitoare există o instalaţie de distribuire, care la fiecare pornire alimentează cele 80 hrănitoare ale celor două linii cu câte:

80 x 1,25 = 100 kg
Din cele două instalaţii de distribuire, una alimentează liniile de hrănitoare de pe pat iar cealaltă pe cele două linii de pe aşternutul permanent, întrucât fiecare dintre acestea au hrănitoarele tronconice aflate la înălţimi diferite (50 % pe pat, 50 % pe aşternutul permanent).
Se pot dispune şi patru linii de hrănire, dacă instalaţia este astfel prevăzută de către constructor, mai ales dacă alimentarea se face cu un spiromatec.
Se prevede un stoc de furaje combinate de trei zile, adică existenţa unui buncăr central cu capacitatea de trei tone (sau cca. 6 mc, dacă greutatea hectolitică a furajelor combinate este de 50 kg pe hl, sau 500 kg pe mc). O cantitate mai mică este contraindicată, având în vedere lungimea week-end-urilor, iar mai mare pentru că furajele îşi pot denatura valoarea nutritivă iniţială după 4-5 zile de la producere.
Aşadar, buncărul central, amplasat exterior sau interior, va fi alimentat după un astfel de program săptămânal:
-               luni – 2 tone
-               miercuri – 2 tone
-               vineri – 3 tone
Dacă se alege soluţia buncărelor metalice (silozurilor) exterioare, acestea se alimentează, de regulă, cu autobuncărul, mai ales dacă furajele sunt transportate în vrac, cu acest mijlocde transport,de la un FNC specializat. Dacă se alege soluţia buncărelor interioare, acestea vor putea fi depuse sub nivelul solului, având acelaşi volum de cca. 6 mc.
În ambele soluţii, vor exista snecuri de extracţie a furajului conţinut şi antrenarea acestuia către buncărele aferente celor două instalaţii de distribuire, cote maximum 100 kg la fiecare (total 200 kg) la orele stabilite pentru pornirea automată a instalaţiilor de distribuire a furajelor combinate.
Notă:  În timpul verii, când găinile se hrănesc de regulă dimineaţa, seara şi în cursul nopţii, când temperatura din hală este mai scăzută, programul de pornire automată a instalaţiilor de hrănire va fi modificat corespunzător. Atenţie la fenomenul de „bătut în tablă”, numit astfel de crescătorii experimentaţi, atunci când păsările termină furajele din hrănitor şi lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia.

 4.2.2. Instalaţia de adăpare

Sursa de alimentare cu apă (gospodărie proprie de apă sau reţea comunală) trebuie în permanenţă controlată, prin examene de laborator, pentru salubritatea acesteia.
Primul depozit de apă va fi constituit fie dintr-o hidrosferă, depozit aflat la înălţime pentru a asigura plinul în reţea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeaşi menire.
Alimentarea halei cu apă se face printr-o conductă de aducţie metalică, îngropată în pământ sub punctul de îngheţ.
Necesarul de apă al halei este, de regulă, de 1,5 ori cantitatea de hrană, adică:

125 x 1,5 = 187,5 ml/zi

În timpul verii, sau în condiţiile hrănirii cu furaje având densitate nutritivă mare (sau procent ridicat de sare), consumul poate să crească până la de trei ori consumul de furaje, adică

125 x 3 = 375 ml/zi

Având în vedere şi eventualele pierderi din reţea, precum şi unele nevoi de spălare igienizare, se calculează un necesar de 0,5 l pe găină, adică 4000 l, pentru toate păsările din hală.
În interiorul halei, se face o rezervă de apă pentru câteva ore, de cca. un metru cub, depozitată într-un bazin tampon, prevăzut cu o instalaţie de prea-plin şi cu conducte care alimentează cele două instalaţii de adăpare ale halei (sau patru instalaţii (linii) dacă aşa este prevăzută instalaţia de către constructor.
Instalaţia interioară de adăpare: Este compusă din cele 4 linii de adăpare, fiecare prevăzute cu câte 250 picurătoare, însumând pe hală 1000 picurătoare,asigurând, pe această cale, accesul a opt găini la fiecare picurător.
Cele patru linii de adăpare sunt intercalate în hală cu cele patru linii de hrănire, astfel că, în orice poziţie s-ar afla în hală, o găină să poată găsi la maximum doi metri de ea o instalaţie de hrănire sau de adăpare.
Câte o linie de adăpare trebuie amplasată în faţa rândului de cuibare, deoarece găina, imediat după ouat, simte nevoia să se adape. O grijă deosebită trebuie avută la buna funcţionare a tuturor picurătoarelor, dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel găinile îşi udă ghiarele şi murdăresc cuibarele, deci şi ouăle produse.
Înălţimea picurătoarelor trebuie mărită pe măsură ce puicuţele devin găini şi-şi măresc statura, iar înălţimea trebuie fixată la înălţimea ciocului întins şi a gâtului în poziţie obligă. O înălţime prea mare sau prea mică nu permite o adăpare normală a păsărilor.
Instalaţia de climatizare: Practic, cu o hală având o bună inerţie termică, nu este necesară încălzirea halelor de ouătoare, oarecari dificultăţi cu menţinerea temperaturii optime în adăpost existând doar în scurtele perioade din iarnă când temperatura exterioară scade sub -10°C şi, excepţional, sub -20°C.
Există acum instalaţii foarte precise de menţinere a temperaturii şi a umidităţii tehnologice în hală, aparaturile respective permiţând comanda pentru un regim termic şi hidric impus de crescător. Este recomandabil ca aceste instalaţii să fie incluse în proiect, altfel periclitându-se o bună parte din producţie (şi sănătatea păsărilor), prin lăsarea acestor parametrii la aprecierea crescătorului, care este susceptibilă de multe erori umane, inclusiv datorită prezenţei limitate a acestuia în interiorul halei.
- Se pot accepta două sisteme de ventilaţie:
- Cu ventilatoare electrice şi orificii de admisie pe pereţii longitudinali ai halelor;
Ventilaţie-tunel, cu evacuarea forţată a aerului printr-unul din pereţii laterali, cu orificii de admisie dispuşi pe pereţii longitudinali, cu suprafeţe diferite ale orificiilor de admisie micşorate pe măsura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse ventilatoarele.

Se recomandă primul sistem, întrucât cel de al doilea este contraindicat pe anotimpul friguros.
Ventilatoarele trebuie să aibă capacitatea de a asigura păsărilor minimum 5 mc aer pe kilocorp în timpul verii şi cu posibilitatea de a scădea acest necesar până la 0,7 mc în timpul iernii.
Pentru cele 8000 găini, care cântăresc în medie câte max. 2,5 kg/cap şi au împreună 20.000 kg, sunt aşadar necesari 100.000 mc de aer în timpul verii şi doar 14 mii mc în timpul iernii.
Diferenţa de la iarnă la vară poate fi făcută prin:
- 20 ventilatoare de câte 10 mii mc pe oră în timpul verii;
- Aceleaşi ventilatoare, cu turaţie variabilă, permiţând accesul a numai 14 mii metri cubi în timpul iernii; sau
- Grupuri de ventilatoare, care funcţionează în totalitate, iar iarna doar atâtea (3-4) care să asigure minimumul de aer necesar.
Desigur, între aceste dimensiuni minime şi maxime există situaţii intermediare şi numai o instalaţie complexă poate comanda regimul optim de ventilaţie.
Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalaţii de umidificare a aerului, întrucât aerul exterior foarte uscat este introdus în hală la o umiditate foarte scăzută, inconfortabilă pentru păsări.
 4.3. Instalaţia de iluminat: La hala cu lăţime de 12 m, sunt necesare două rânduri de lămpi electrice, preferabil fluorescente, cu trei metri între o lampă şi alta pe rând, asigurând 3,2 W pe mp de adăpost, conform următorului calcul:
1000 mp x 3,2 W/mp = 3200 W
3200 W : 60 W/bec = 54 becuri
54 becuri : 2 rânduri = 27 becuri/rând
84 m (lungimea halei) : 3 m (între becuri) = 27 becuri/rând

Instalaţia de iluminat trebuie prevăzută cu ceasuri tip PARAGON, care comandă stingerea şi aprinderea luminii la orele prevăzute în tehnologie, preferabil cu simularea amurgului şi zorilor (descreşterea şi respectiv creşterea progresivă a intensităţii luminoase).
Lămpile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra păsărilor, iar reţeaua electrică să elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de incendii şi electrocutări.

 4.4. Paturile şi cuibarele

Proporţia de 50 % dintre paturi şi aşternut, recomandată în acest studiu, nu este obligatorie, furnizorul de paturi şi cuibare putând schimba această proporţie, în funcţie de caracteristicile acestora şi de costuri.
Paturile trebuie confecţionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta greutatea păsărilor şi a personalului, confortabile pentru părăsi şi uşor de spălat şi dezinfectat. Sunt amplasate la o înălţime suficient de mare pentru stratul de dejecţii care se formează într-un ciclu de producţie.
Cuibarele, în număr de cca. 8 pasări / cuibar, sau 1000 pe hală, aşezate pe două rânduri, spate în spate, şi pe două nivele, pe lungimea mediană a halei, conform anexei nr. 1. La fiecare nivel, între rândurile de cuibare, există câte o bandă colectoare de ouă, c are le transportă la capul halei, pentru colectare manuală sau mecanică, după dorinţă.
Într-o hală de 8000 găini se pot produce, în vârf de ouat, cca. 7000 de ouă. Instalaţia de recoltat ouă poate fi acţionată la ore fixe, în ideea că peste 80 % din ouă se produc de dimineaţa, până la ora 14.
Dacă se renunţă la instalaţia de recoltat, care este destul de scumpă,atunci rândurile de cuibare se îndepărtează la minimum 1,2 m între ele, lăsând un culoar prevăzut cu o pardoseală, pe care poate fi acţionat un cărucior, unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe care ouăle vor fi recoltate manual (pentru a recolta manual 7000 ouă, sunt necesare 3-4 ore de recoltare manuală).
În camera de serviciu poate fi amplasată şi o instalaţie simplă pentru sortarea, ştampilarea şi ambalarea ouălor, producţia de ouă putând fi livrată direct pieţii. Este, însă, nevoie şi de un spaţiu de păstrare a ouălor înainte de livrare, în care să poată fi realizată o temperatură de maximum 14°C.

 4.5. Principalele utilaje de dotare a construcţiilor

Adăpostul de păsări, aşa cum a fost descris în prezentul studiu, nu are alte dotări de înaltă tehnicitate, în afară de cele arătate: alimentare cu apă, cu energie electrică de la reţea, cu depozite pentru furaje şi – eventual – o instalaţie, mică, simplă, pentru colectarea-ştampilarea-sortarea ouălor şi depozitarea acestora până la valorificare.
Numărul mic de ouă realizat face posibilă organizarea sortării şi depozitării ouălor chiarîn camera de serviciu, cu dimensiunea de 3 x 12 = 36 mp.
Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-fermă ar fi o instalaţie simplă de producere a nutreţurilor combinate, justificabilă astfel:
-               Reţetele pentru găini ouătoare sunt foarte simplu de fabricat, acestea netrebuind să fie granulate, ca în cazul puilor pentru carne.
-               Într-o exploataţie agricolă pot fi asigurate cel puţin cerealele necesare furajării păsărilor.
Necesarul este următorul:
Cu 8000 găini ouătoare la populare se realizează un efectiv anual în producţie de:
8000                x 78,80 % utilizare                 = 6304 găini efectiv ouătoare
6304 găini       x 289,5 ouă/găină                   = cca. 1,825 milioane ouă
1.825.000 ouă x 160 g/ou                              = 292 tone furaje consumate
292 tone          x 60 % cereale                        = 175 tone cereale
175 tone          : 5 tone/ha                              = cca. 35 ha teren arabil

Pentru rotaţia culturilor şi pentru a obţine şi oleaginoasele necesare obţinerii şroturilor, pe bază de contract cu fabricile de ulei, mai trebuie:

a)      292 tone x 15 % şrot soia                                 = 29 tone şrot soia
44 tone : 70 % extracţie                                    = 62 tone boabe soia
62 tone : 2,5 tone/ha                                         = 25 ha

b)      292 tone x 10 % şrot floarea soarelui               = 44 tone şrot soia
29 tone : 60 % extracţie                                   = 48 tone seminţe
48 tone seminţe : 2 tone/ha                              = 24 ha

c)      Alte culturi pentru completare asolament            36 ha
Total                                         120 ha

Aşadar, pentru asigurarea a 85 % din ingredientele necesare hrănirii celor 8000 păsări este necesară o suprafaţă de cca. 120 ha.
Acest calcul nu face neapărat parte din studiu, însă este util pentru cazul în care crescătorul vrea să-şi producă economic, prin resurse proprii, ingredientele agricole necesare întocmirii reţetelor furajere într-o instalaţie proprie.
Indiferent, însă, de provenienţa celor trei ingrediente de origine vegetală (cereale, şrot de soia, şrot de floarea soarelui, care însumează 85 % din reţetă, este necesară o instalaţie de producere a nutreţurilor combinate cu o capacitate anuală de cca. 292 tone, cu o medie săptămânală de cca. 6 tone şi de vârf pentru 7,5 tone, sau de 1,5 tone în medie pentru cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii.
Realizarea din producţie proprie sau din achiziţii de pe plan local a celor cca. 292 tone de ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafaţă de 300 mp, pentru a asigura necesarul pe un an sau de 150 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni, ceea ce este considerabil. În caz contrar, ingredientele contractate şi achiziţionate din timp, pentru a plăti preţul cel mai mic, trebuie apoi depozitate în spaţii închiriate, din care să extragă periodic necesarul pentru maximum o lună (cca. 30 tone), pentru care este necesar un spaţiu de depozitare de cca. 30 mp şi altul asemănător pentru amplasarea instalaţiei de producere a nutreţurilor combinate. Deci, o construcţie anexă de cca. 60 mp.
MICRO FNC-ul va fi construit din:
-               moară de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg, pentru măcinat cereale (şi eventual şroturi de soia);
-               Un cântar pentru dozarea componentelor reţetei;
-               Un malaxor de cca. 300 kg pe şarjă.
-               Informativ, structura reţetei va fi:
-               60 % porumb (sau altă cereală);
-               15 % şrot de soia;
-               10 % şrot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabilă);
-               7 % carbonat de calciu;
-               8 % premix proteino-vitamino-mineral, conţinând premixul vitamino-mineral, sarea, fosfatul dicalcic, făina de peşte, eventuali aminoacizi de sinteză sau enzime, conform necesarului rezultat din optimizarea reţetei pe calculator.
Reţeta astfel întocmită conţine 16,7 % proteine brute şi 2700 kcal energie metabolizabilă şi poate susţine, cu un hibrid ouător bun, producţia anuală de 285 ouă pe găină (procent mediu de ouat – 78 %).
Microferma de găinii ouătoare nu poate fi construită într-o localitate, ci la o distanţă apreciabilă de aceasta, conform condiţiilor locale existente şi a aprobării organelor sanitar-veterinare şi de mediu. De aceea, locul de amplasare trebuie să fie ales lângă o cale de acces şi să fie destul de aproape de o sursă de aprovizionare cu curent electric şi cu apă. Chiar săparea unei fântâni trebuie să aibă la bază un studiu privind adâncimea stratului de apă freatică, debitul şi calitatea apei.
De asemenea, în afară de utilităţile arătate mai sus, mai sunt necesare:
-               clădire amplasată la intrarea în microfermă, prevăzută cu o cameră de lucru şi odihnă, un filtru sanitar prevăzut cu duş şi cu haine de protecţie şi un WC, toate cu o dimensiune de 35 mp (7 x 5 m);
-               Terenul în care se va amplasa adăpostul va fi înconjurat cu un gard, care să împiedice accesul persoanelor sau animalelor indezirabile în incinta fermei şi va fi suficient de mare pentru eventuala dezvoltare a fermei. În anexa nr. 2 prezentăm un astfel de teren, în suprafaţă de cca. 7200 mp (120 x 60 m), cu amplasarea halei nr. 1 şi cu eventuala completare a fermei cu încă o hală similară.

 5. Date privind forţa de muncă şi   managementul proiectuluiI

5.1.      Total personal, din care personal de execuţie:

Fiind vorba de o fermă familială, majoritatea acţiunilor necesare bunului mers al activităţii vor fi efectuate de membrii familiei.
Mod de ocupare a personalului
Îngrijitor hală păsări         – 1 oră pentru supravegherea păsărilor şi a echipamentelor de hală
-   1 oră pentru aprovizionarea cu furaje a halei
-   3 ore pentru recoltarea ouălor
-   3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea ouălor (cca. 15 lăzi x 260 ouă) pe zi
Muncitor auxiliar 1         - 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea ouălor (cca. 15 lăzi x 360 ouă) pe zi
-  3 ore pentru fabricat nutreţuri combinate
-  2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje
Muncitor auxiliar 2          - 3 ore pentru fabricat nutreţuri combinate
-  2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje
-  3 ore pentru acţiuni gospodăreşti în incinta fermei
Tractorist – mecanic        - 6 ore transport furaje, ouă, alte materiale
- 2 ore reparaţie – întreţinere echipamente hală
Este preferabil ca patronul să îndeplinească şi atribuţiile de tractorist, pentru a urmări personal recepţia-livrarea mărfurilor şi produselor.
Celelalte trei posturi vor fi ocupate de alţi membri ai familiei sau de angajaţi permanenţi.
Aceste patru locuri de muncă pot fi considerate ca nou create.

 6. Capacităţi de producţie realizate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice)

Ferma realizează cinci feluri de producţie, din care două se autoconsumă iar alte trei se livrează ca producţie marfă:

6.1.  Produse care se autoconsumă

-              nutreţurile combinate: Se realizează 292 tone nutreţuri combinate într-un micro-FNC, cantitatea medie zilnică produsă în cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii fiind de 1,2 tone şi maximum 1,4 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC, pentru măcinarea, dozarea, malaxarea şi depozitarea furajului combinat rezultat.
-              Lucernă masă verde: Terenul din incinta fermei (cca. 3000 mp) va fi însămânţat cu lucernă, din care se va obţine cca. 6000 kg masă verde în timpul verii. Se va administra, sub formă de mănunchiuri, zilnic, mici cantităţi de lucernă (5-10 g pe găină şi zi), atât pentru completarea necesarului vitaminic şi proteic, cât şi pentru a da o preocupare păsărilor.

                              6.2.  Produse care se vînd

-               ouă pentru consum: Din cele 1.825 mii ouă produse, ajung pe piaţă cca. 1.815 mii, restul de 10 mii (0,5 %) fiind perisabilităţi
-               Din cele 1.815 mii ouă livrabile, 90 mii (circa 5 %) reprezintă ouă nevalorificabile în coajă, care pot fi transformate în pastă (circa 250 ouă pe zi sau cca. 12 kg pastă). Se sparg într-un spaţiu steril, se pun în bidoane şi se depozitează între-un congelator, pentru a fi livrate unor unităţi de industrie alimentară sau alimentaţie publică;
-               Restul de 1.725 mii ouă se sortează, marchează şi ambalează conform prevederilor HG 415/2004 şi se livrează pe bază de contract unor unităţi comerciale, fie pe cofraje deschise de 30 ouă, fie în cofraje închise, conform condiţiilor impuse de beneficiar;
-               Din exploatare rezultă şi 7.500 găini reformă, din cele 8000 introduse la creştere (pierderi 500 capete – 6 %). La o greutate medie de 2,2 kg/găină, rezultă 16.500 kg păsări vii. Cu precizarea că ciclul de producţie este de 64 săptămâni (4 săptămâni ca puicuţă, 57 săptămâni ca ouătoare şi 3 săptămâni vid sanitar) şi doar la acest interval rezultă o serie de găini reformate.
În medie, pentru un an se obţin:

-               52⁄64 = 81,2 %
-               16.500 x 80 % = 13.200 kg păsări vii în medie pe an

-               Tot după o perioadă de 65 săptămâni rezultă din exploatare un foarte valoros îngrăşământ natural. Cantitatea de gunoi de pasăre, pe ciclu de producţie, este de 1,5 ori faţă de furajul consumat, adică cca. 50 kg gunoi de pasăre, sau de cca. 380 tone pe un ciclu de producţie. Acest gunoi poate fertiliza anual 38 ha teren arabil, administrând câte 10 tone pe ha.

7. Secţiunea economica (producţie peste 50 mii euro)

 7.1. Descrierea activităţilor şi tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului

Proiectul prevede o activitate de creştere a găinilor ouătoare pe aşternut permanent + paturi.
Se pot adopta două tehnologii de creştere, ambele pe aşternut permanent.
 7.1.1. Se cumpără, pe bază de contract, un număr de 8000 puicuţe în vârstă de 16 săptămâni, acestea încep ouatul la vârsta de 20 săptămâni şi se ţin în exploatare până la vârsta de 77 săptămâni. Dacă piaţa este favorabilă iar curba de ouat economică, păsările pot fi ţinute la ouat şi până la vârsta de 80-82 săptămâni.
Un ciclu normal, cu reforma găinilor la vârsta de săptămâni, are lungimea de 64 săptămâni, adică:
4 săptămâni acomodare (vârsta 16-20 săptămâni)
57  săptămâni producţia de ouă (vârsta 20-77 săptămâni)
3 săptămâni perioada de depopulare, vid sanitar şi o nouă repopulare cu puicuţe de 16 săptămâni.
Perioada de 64 săptămâni a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei în proporţie de 81,25 % pe an, adică:

52 săptămâni ⁄64 săptămâni = 81,25 %

Pe de altă parte, efectivul mediu pe perioadă este de 97 % faţă de cel iniţial (100 % la populare, 94 % la reformă), ceea ce conduce către următorul efectiv mediu anual, la care se calculează producţia de ouă:

81,25 % x 97 % = 78,8 %

În cazul populării halei cu 8000 puicuţe de 16 săptămâni, efectivul mediu anual va fi:

8000 x 78,8 % = 6.304 capete

La o producţie medie de 289,5 ouă pe găină (78,3 %), rezultă o producţie anuală totală de 1.825 mii ouă.
Modul de utilizare – valorificare al acestor ouă a fost arătat la punctul 6.4 (Capacităţi de producţie).
7.1.2.      Cea de a doua tehnologie presupune popularea halei ca şi în tehnologia arătată mai sus, însă cu practicarea unei năpârliri forţate după 10 luni de producţie. După ce stau în repaus, după năpârlirea forţată, două luni, găinile realizează un nou ciclu de ouat de 10 luni, după care halele se repopulează cu o nouă serie de puicuţe, de 16 săptămâni.
Producţie realizată:                 - primul ciclu: 300 zile x 80 % ouat               = 240 ouă
- al doilea ciclu: 300 zile x 73 % ouat           = 220 ouă
Total pe găină, în 22 luni                      460 ouă

Avantaje:         - Găinile sunt oprite din ouat cele două luni (mai – iulie), când piaţa ouălor este nefavorabilă;
- Costurile de năpârlire (7 kg porumb = cca. 20.000 lei) sunt mult inferioare preţului unei puicuţe de16 săptămâni: cca. 160.000 lei
- La ciclul 2 de ouat, ouăle au mărimea normală încă de la declanşarea ouatului, faţă de ouăle din ciclul 1, la care 5 % din puicuţe o reprezintă ouăle mici, valorificate inferior.
Dezavantaje:   - Producţia de ouă pe găină la două serii este de cca. 570 ouă/loc găină (285+285), pe când în cazul năpârlirii este de 460 ouă (240 + 220);
- În ciclul 2 de ouat, de după năpârlire, efectivul mediu este mai mic, datorită pierderilor prin mortalitate şi reformelor;
- Se recuperează prin sacrificare numai o serie de găini reformate, faţă de două serii în cazul creşterii găinilor numai pentru un ciclu.
Prezentul studiu ia în calcul prima dintre variante, însă nu exclude cea de a doua variantă, atunci când piaţa ouălor este nefavorabilă iar păsările sunt sănătoase şi pot suporta o năpârlire forţată.

7.2.  Lista de achiziţii şi sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul studiului

Pentru punerea în funcţiune a obiectivului, este necesară achiziţia celor mai performante şi mai economice utilaje.
Acestea sunt prezentate în lista alăturată:
Listă
privind echipamentele necesare şi sursa de achiziţionare a acestora
Nominalizarea echipamentului şi a părţilor componente ale acestuia
Cantităţi
Potenţiale surse de aprovizionare
ECHIPAMENTE DE HRĂNIRE
1.    Buncăr (siloz) metalic, din material inoxidabil, capacitate 3-4 tone, cu gură superioară de alimentare şi snec de extracţie şi dirijare a furajelor în interiorul halei
1
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
AGROPROIECT SRL
Avi-Suin-Tech
Sembodja
2.    Buncăre interioare, capacitate 100-150 kg, alimentate cu furaje prin snecul de extracţie şi prevăzute cu mecanisme de antrenare a furajelor către hrănitoarele din hală
2
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
3.    Linii interioare de alimentare, compuse din câte 80 hrănitoare tronconice, în sistem închis dus-întors
2
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
ECHIPAMENTE DE ADĂPARE
1. Bazin-tampon de apă, capacitate 1500-2000 l, reprezentând necesarul de o zi al halei
1
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
2. Linii de adăpare cu nipleuri (picurători), lungime 83 m, cu 250 picurători/linie (sau 4 linii cu câte 125 picurători).
4
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
INSTALAŢIE DE VENTILAŢIE
Instalaţie completă de climatizare a halei, compusă din orificii de admisie liberă, practicate în pereţii longitudinali ai halei şi ventilatoare electrice de evacuare a aerului viciat, cu turaţie variabilă, capabile să elimine din hală 100.000 mc aer în timpul verii şi 14.000 mc în cursul iernii, racordat la un sistem automat de funcţionare






1
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
Schulz Systemtechnic
Avi-Suin-Tech
Sembodja
INSTALAŢIE DE ILUMINAT
Instalaţie completă, compusă din două linii de iluminat electric, instalate sub tavan, în lungime de 83 m fiecare, cu becuri fluorescente de 60 waţi, câte 28 becuri pe fiecare linie, aşezate din 3 în 3 metri, cu program de aprindere şi stingere automată a luminii şi de simulare a răsăritului şi amurgului şi cu sistem de alarmă
1
Schulz Systemtechnic
Execuţie constructor
PATURI ŞI CUIBARE
Paturi din material plastic dur, amplasat pe 500 mp, pe partea mediană a halei, cu o linie dublă de cuibare pe toată lungimea mediană a halei şi cu o bandă de colectare a ouălor
1
Big Dutchman
LAE-Anlagenbau
MICRO - FNC
Instalaţie completă de măcinarea, dozarea, malaxarea şi depozitarea produsului finit, cu o capacitate de 500 kg pe oră
1
AGROPROIECT SRL
S.C. AZOMA ARAD
Avi-Suin-Tech
TROPPER – micro FNC-uri mobile
INSTALAŢII DE SORTAT OUĂ
Instalaţie completă de sortare – colectare – marcare – preambalare ouă, capacitate mică (2-4 mii ouă pe oră)
1
MOBA
DIAMOND
STAALKAT – prin SIPO-SERV
INSTALAŢII DE FRIG
Instalaţie pentru menţinerea temperaturii de maximum 14°C la depozitare
1
Producători din ţară în domeniu
Congelator, capac 100 l, pentru păstrat pasta de ouă
1

Lista de achiziţii materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu de producţie
Nr. ctr.
Specificare
Cantitate
Furnizor
1.     
Puicuţe tineret pentru ouătoare în vârstă de 16 săptămâni
8000 cap.
O societate avicolă producătoare de tineret: Toneli, Agrimon, Bacău, etc. sau un importator
2.     
Furaje combinate


Două variante:


dacă le cumpără de la un FNC organizat din zonă:
reţeta 21-4
11
11 tone

reţeta 21-5
281
292 tone
FNC organizat din zonă
Total
292
300 tone

dacă le produce într-un micro – FNC propriu
porumb
(45 %)
131 tone
Achiziţie sau producţie proprie
orz
(15 %)
44 tone
Achiziţie sau producţie proprie
şroturi soia
(15 %)
44 tone
Achiziţie fabrici ulei sau import
şroturi floarea soarelui
(10 %)
22 tone
Achiziţie fabrici ulei
Carbonat de calciu
(7 %)
20 tone
Societate din industria extractivă
Nucleu furajer
(8 %)
24 tone
„BIOMIN”, „GUYOMARC’H”, „NUTRISTAR”, „ABN-MIX”, „LMB”, etc.
Total
(100 %)
292 tone

3.     
Energie electrică (Kwh):

Societate de furnizare a energiei electrice
- ventilaţie
12.000
- iluminat
10.000
- echipamente de hrănire
2.000
- staţie sortat ouă
2.000
Total
26.000
4.     
Paie pentru aşternut (tone)
5
Achiziţie pe plan local
5.     
Vaccinuri:


- vaccin multivalent inactivat EDS, NCD, IBV (16 săptămâni) – în apa de băut
8000 doze
ISV Pasteur
Atico International Veterinary, Biovet, Intervet, Romvac, etc.
- vaccin NCD, IBV combinat (30 săptămâni) - subcutanat



8000 doze

- idem, la 42 săptămâni – în apa de băut sau aerosoli
7800 doze
- idem, la 54 săptămâni – în apa de băut sau aerosoli
7700 doze
- idem, la 66 săptămâni – în apa de băut sau aerosoli
7600 doze
6.     
Alte medicamente şi dezinfectante (la nevoie, conform prescripţiilor medicale)
x
Novartis, KRKA, Biovet
S.C. VETERIN IMPEX
Atico International Veterinary
7.     
Var (kg)
200
Depozit materiale construcţii
8.     
Becuri iluminat, fluorescente, în echivalente 60 W incandescente
60
Comerţul du aparataj electric
9.     
Apă potabilă (mc) – adăpat + alte scopuri
1460
Sursă proprie sau reţeaua comunală
10.               
Cofraje pentru ouă de unică folosinţă

PEHART – Alba
- de 30 ouă, deschise
30.000
S.C. ANTARES SRL Satu Mare
- de 10 ouă, închise
20.000
alţii, din import
11.               
Cutii din carton pentru 360 ouă
5.000
GHIMBAV şi alţii








7.3.         Piaţa de desfacere

În România sunt produse în prezent numai 1,2 miliarde oua în condiţii industriale, care să poată fi comercializate conform HG 415/2004, adică să fie sortate, marcate, ambalate, păstrate la temperatura de maximum 14°C şi comercializate corespunzător.
Cele cca. 5,5 miliarde oua produse în micile gospodării ţărăneşti nu pot fi comercializate în conformitate cu HG 415/2004, neîndeplinind nici una din condiţiile prevăzute de reglementările UE.
De aceea, după ce o parte dintre aceste ouă sunt utilizate pentru clocire şi scoatere de pui de o zi, restul se autoconsumă sau se oferă ocazional la rudele şi cunoştinţele din mediul urban al producătorilor agricoli.
Odată cu înfiinţarea exploataţiilor agricole, sunt încurajate microferme ca cea care face obiectul prezentului studiu, iar exploataţiile agricole vor înlocui treptat producţia de ouă a micilor producători agricoli, al căror număr şi activitate vor scădea treptat în perioada următoare.



Să admitem că, totuşi, mici producători agricoli vor continua să-şi producă ouăle pentru autoconsum, iar populaţia urbană – în număr de 11,9 milioane în prezent, dar care va creşte treptat – se va aproviziona numai de la producătorii industriali actuali, la care se vor adăuga producătorii cu exploataţii agricole (avicole).
Dar producătorii avicoli actuali riscă să-şi reducă producţia la jumătate în următorii ani, ca urmare a interzicerii bateriilor actuale în care se cresc ouătoarele, adică să ajungă la cca. 600 milioane de ouă, care n-ar asigura decât cca. 50 ouă pe locuitor urban, faţă de 250 ouă cât sunt necesare pentru o hrănire raţională. Probabil că se vor înfiinţa câteva complexe avicole de ouătoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE, în unele din complexele avicole actuale, însă aceste creşteri de capacitate vor fi nesemnificative într-o perioadă în care avicultura industrială poate să ofere doar 20 % din producţia de ouă necesară populaţiei.
Înfiinţarea de exploataţii avicole nu este numai în interesul noilor producători avicoli din România, ci – mai ales – este de interes naţional. Lipsa ouălor de pe piaţa internă va conduce în mod normal la creşterea masivă a cererii faţă de ofertă, creşterea excesivă a preţului la ouă şi interesul de export din ţările cu excedent de ouă către piaţa românească. Acest lucru este de neacceptat, pentru că România este o ţară puternic cerealieră, are condiţii pedo-climatice favorabile de creştere a păsărilor şi o experienţa bogată în creşterea păsărilor şi –mai ales – în producerea ouălor pentru consum care – practic – este activitatea cea mai uşoară, mai accesibilă, din avicultură. Acesta este şi unul din motivele pentru care autorităţile de decizie din România încurajează în mod particular înfiinţarea de exploataţii agricole specializate în producerea ouălor pentru consum.
Pe această perioadă, preţul ouălor pe piaţa românească este de 1500 lei vechi în timpul verii şi de 3000 lei în timpul iernii, fără TVA, adică de 4,1 eurocenţi în timpul verii şi 8,2 eurocenţi în timpul iernii. Datorită pieţii insuficient controlate, pe piaţă existând trei categorii de ouă (ouă de complex, ouă ţărăneşti şi ouă de import), se constată următoarele diferenţe de preţ de la o lună la alta sau de la un judeţ la altul:
- Vară: Între 1200 lei (3,2 eurocenţi) şi 2200 lei (6 eurocenţi) făcând o medie ponderată, între anotimpuri şi judeţe, rezultă un preţ anual de 2200 lei (6 eurocenţi) pe ou vândut de la poarta fermei, fără TVA, iarna între 2500 lei (6,8 eurocenţi) şi 3600 lei (9,8 eurocenţi).
Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde ouă (11,9 milioane x 250 ouă). În prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest număr de ouă să scadă în perioada următoare. Este, deci, normal ca preţul mediu al ouălor să rămână la cel actual (2200 lei, sau 6 eurocenţi). Aceste date confirmă potenţialul pieţei române a ouălor de a suporta creşterea până la dublare a actualei producţii industriale interne, punerea în funcţiune de exploataţii avicole care aplică principii intensiv – industriale de creştere, fiind în prezent - şi în perioada următoare oportună şi de mari perspective.
Există încă o problemă, legată de amplasarea viitoarelor exploataţii avicole: în prezent, numeroase judeţe ale ţării nu produc ouă sau le produc în cantităţi foarte mici. Doar în următoarele judeţe se produc cantităţi semnificative de ouă: Bacău, Bihor, Braşov, Brăila, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare, Sibiu, Vaslui şi Vâlcea, în total 18 judeţe. Restul de 24 judeţe nu produc ouă de tip industrial, fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din alte judeţe, operaţiune care măreşte preţul produsului şi se soldează cu pierderi, oul fiind uşor perisabil şi cu pierderea prospeţimii.

7.4. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri

În felul în care a fost conceput, proiectul nu poate avea decât un efect favorabil, atât asupra dezvoltării zonei cât şi a mediului de afaceri.
După ceea ce s-a arătat, 85 % din materiile prime din care sunt alcătuite reţetele furajere sunt furaje produse pe plan local: porumb, orz, şrot de soia şi şrot de floarea soarelui, iar pentru realizarea economică a acestora, prin practicarea unui asolament raţional, este necesară o suprafaţă de cca. 100 ha teren arabil. Fie că sunt produse în cadrul aceleiaşi exploataţii agricole, fie că sunt cumpărate de la alţi producători agricoli, este stabilită o legătură funcţională între producţia agricolă şi cea avicolă a zonei, legătură întărită şi prin gunoiul de pasăre, cel mai valoros pe scara producţiei zootehnice, care va mări fertilitatea agricolă a zonei respective, fără însă a o polua, ca în cazul altor exploatări zootehnice (exemplu, creşterea industrială a porcilor sau chiar creşterea păsărilor în baterii).
Chiar dacă este o crescătorie relativ mică, această fermă avicolă familială asigură locuri de muncă pentru patru persoane, care realizează însă o productivitate a muncii foarte ridicată: 1,8 milioane ouă, în valoare de patru miliarde lei, adică un miliard lei pe lucrător (cca. 27,5 mii euro).
Ferma îşi propune să realizeze produse finite care pot fi livrate direct pieţii, fără a include intermediari în relaţia producător – piaţă. Practic, ferma poate livra pieţii ouă foarte proaspete, dietetice, producţia unei zile putând ajunge pe piaţă în ziua următoare. Ţinta producţiei de ouă se adresează consumatorilor din cel mai apropiat centru urban, inclusiv prin marile magazine cu autoservire, ceea ce contribuie la o aprovizionare a populaţiei cu produse de o valoare recunoscută, deoarece doar ouăle şi laptele, dintre toate produsele alimentare, sunt considerate drept alimente complete, care conţin toţi factorii nutritivi necesari organismului; ca dovadă, viaţa şi dezvoltarea normală la sugari şi a embrionilor din ou este perfect menţinută, în mod miraculos, numai cu aceste două alimente.

8. Proiecţii financiare şi indicatori financiari
8.1. Prognoza veniturilor
Cele patru produse care se livrează din microfermă aduc următoarele venituri:
Produsul
UM
Cantitate
Preţ mediu
Total
Lei
Eurocenţi
Mil. lei
Mii euro
Ouă de găină
mii buc.
1.725
2.200
6
3.795
103,9
Pastă comestibilă de ouă
kg
4.262
33.300
90
141
3,9
Găini reformă (cotă pe an, 16.540 x 81,25)
kg
13.440
20.00
55
268
7,4
Gunoi de grajd (380 x 81,25)
kg
308.000
500
1,37
154
4,2
Total venituri
x
x
x
x
4358
119,4
8.2. Prognoza cheltuielilor
Cheltuiala
UM
Cantitate
Preţ mediu
Total
Lei
Eurocenţi
Lei
Eurocenţi
Puicuţe de 16 săptămâni (cota parte pe an, 8000 x 81,25)
Cap.
6500
130.000
3,56
845
23,15
Furaje combinate total
tone
292
x
x
1.848,6
50,92
d.c. – reţeta 21-4
– reţeta 21-5
tone
tone
11
281
5.475
6.400
150
175
60,2
1.798,4
1,65
49,27
Paie pentru aşternut
tone
4
3.000
8,2
12
0.32
Energie electrică
KWh
26.000
4.000
11
104
2,85
Medicamente şi dezinfectante (15 lei/ou)
x
x
x
x
27
0.74
Salarii
salariaţi
2
100
2,74
200
5,46
Amortisment
x
x
x
x
146
4
Cheltuieli indirecte (3 %)
x
x
x
x
101,2
2,77
Total costuri
x
x
x
x
3.299
90,38
Cheltuieli sortare - ambalare
x
x
x
x
139
3,82
Total general costuri
x
x
x
x
3.438
94,20
Total general venituri
x
x
x
x
4.358
119,4
Profit brut total
x
x
x
x
920
25,20
Rata profitului
%
x
x
x
26,7
26,7
Notă:  În condiţiile unor pieţe ale materiilor prime şi ale produselor foarte variate şi instabile, prognoza veniturilor şi a cheltuielilor are o oarecare doză de incertitudine.

8.3. Calculul costurilor de producţie, al preţului
de vânzare şi profitului brut pentru produsul ou

Indicatori de producţie: Producţia de ouă medie anuală pe găină şi an: 289,5
Consum specific de furaje (g/ou):                     160
Pierderi prin mortalitate (%):                                 6
Specificare
%
Costuri de producţie


Lei/ou
Eurocenţi/ou
Costul puicuţelor de 16 săptămâni (130.000 lei cotă pe an)
25,6
463,0
1,27
Costul furajelor (160 g/ou)
56,4
1.018,4
2,79
Paie pentru aşternut
0,4
6,6
0,02
Energie electrică
3,2
57
0,15
Apă potabilă
0,2
2,8
0,01
Medicamente
0,8
14,8
0,04
Salarii
5,9
104,6
0,30
Amortismente
4,4
80
0,22
Cheltuieli indirecte
3,1
55,5
0,15
Total costuri de producţie
100
1.807,7
4,95
Costuri de sortare – marcare - ambalare

76,3
0,21
Costuri totale la poarta staţiei de sortare

1.884
5,16
Producţie secundară (pastă ouă, găini reformă, gunoi)

144
0,39
Preţ real la poarta staţiei de sortare

1.740
4,77
Preţ de vânzare

2.200
6,03
Profit realizat

460
1,26
Rata profitului
%
26,5
26,5
Am prezentat ambele calculaţii, rezultând că o rată a profitului de peste 26 % este posibilă, în condiţiile unui management corect şi ale fabricării furajelor combinate într-o instalaţie simplă, de către fermier.
Notă:  Celelalte puncte (de la 6.3 la 6.6.13) intră în competenţa unui specialist în materie financiară.
Referitor la construcţiile anexă, acestea se reduc la două: micro-FNC pentru producţia de nutreţuri combinate şi mico-staţia de sortat ouă, fiecare dintre acestea cu depozitele aferente.
Rămâne la aprecierea fermierului şi a constructorului dacă mai sunt necesare următoarele construcţii-anexă:
-               Gospodăria de apă, mai ales dacă aprovizionarea cu apă se face dintr-un foraj propriu;
-               Siloz exterior pentru depozitarea furajelor, înainte de a fi distribuite în hală;
-               Bazin de purificare (fosă septică);
-               Platformă pentru dejecţii.
În studiu s-au făcut referiri la aceste construcţii-anexă, însă, după caz, ele pot fi realizate sau nu.
De asemenea, două dintre dotări, care au fost luate în calcul, pot fi omise la realizarea obiectivului:
1)             Micro-FNC: Dacă fermierul nu beneficiază de producţie properie de furaje sau nu este amplasat într-o zonă cerealieră, el poate renunţa la producţia proprie a nutreţurilor combinate, asigurându-şi necesarul de la un FNC specializat din zonă. Furajele îl vor costa însă cu 10-20 % în plus, datorită cheltuielilor mari de fabricaţie (cca. 1.000 lei pe tonă), a profitului practicat de FNC şi a cheltuielilor suplimentare de transport. Sporirea cu 15 % a preţului nutreţurilor combinate va influenţa cu cca. 8,5 % preţul ouălor (56,4 x 15 %), scăzând rata profitului la 18 % (26,5 – 8,5).
2)             Micro-staţie de sortat ouă: Dacă organizarea acestei activităţi nu va fi posibilă, datorită volumului prea mic al activităţii, se va putea apela la o staţie de sortare de la o societate care desfăşoară această activitate, pentru că ouăle nesortate şi neştampilate nu vor fi permise pe piaţă.
Vor dispărea costurile proprii cu sortarea (76,3 lei pe ou), însă preţul ouălor către staţia de sortare beneficiară nu va fi mai mare de 2.000 lei.
Şi în acest caz veniturile din vânzarea ouălor se vor micşora cu cca. 125 lei (200 – 76,3), adică cu 5,5 %, şi, corespunzător, rata profitului (18 % – 5,5 % = 12,5 %).
Rezolvarea mai economică, referitoare la aceste două dotări, poate fi făcută prin organizarea între-un grup profesional (cooperativă) a mai multor producători de ouă din aceeaşi zonă, caz în care este posibilă realizarea în comun a acestor utilităţi, inclusiv producerea puicuţelor şi asigurarea cerealelor şi oleaginoaselor. Astfel de cooperative sunt foarte numeroase în ţări cu avicultură dezvoltată şi este una dintre soluţiile cele mai bune pentru aprovizionarea cu furaje şi material biologic,dar şi de valorificare superioară a producţiei.









 




LISTA CU FURAJE, NUTREŢURI COMBINATE ŞI ADITIVI FURAJERI

►ABO MIX - Str. Depozitelor, nr. 31,Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440198
Tel: 0261-769306; 0261 -769266; Fax: 0261 – 769569; abomix@abomix.com www.abomix.ro

►AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU,   Departamentul 2 SNC   Calea Republicii, nr. 283, Bacău, Cod 600304; 
 Tel: 0234 – 573730;   Tel/Fax: 0234 - 573732

►AGRICOLA ROM- ITA IMPEX -  Str. I.C. Dumitraşcu, nr.10,  Ineu, Jud. Arad, Cod 315300
   Tel/Fax: 0257 -511047;    hondea@rdslink.ro

►AGRO CENTER TRANSILVANIA - Şos. Sibiu –Rusciori, Km. 8, Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271
 Tel/Fax:0269 -213679; Mobil: 0788303266; rlg@logon.ro

►AGRO AGENTUR -  Bd. Unirii, nr.2, bl. 8A, sc. 1, ap. 34,  Sector 4, Bucureşti, Cod 040104
   Tel/Fax 021 -3367917; 021 -3373002; agroagentur@rdslink.ro

►AGRO BANAT - Str.Sub Deal, nr. 1, Caransebeş ;   Jud. Caraş Severin, Cod 325400
 Tel. 0255 -516 324; Mobil 0724211641; Fax: 0255 – 513096; agrobanat2mail.dntm.ro;  www.agrobanat.ro

►AGROBIOTIC - Str. Divizia 9 Cavalerie, nr. 49, Timişoara, Jud. Timiş, Cod 300264; Tel/Fax: 0256-211659

►ALTCO PROD - Str. Mintiului, nr.99, Gherla, Jud. Cluj, Cod 405300; Tel/Fax: 0264-243511; Mobil: 0740835087

►AMIX SUPER - Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 20-22, Arad, Jud. Arad, Cod 310092
Tel/Fax: 0257-254642; amix.sup@rdslink.ro

►ANADIN - Str. Eternităţii, nr. 11; Breaza, Jud. Prahova, Cod 105400; Tel/Fax: 0244 -340798; alexandru_irimioiu@yahoo.com

►ANDAGRA - Şos. Arad – Zădăreni, km 3; Arad, Jud. Arad ; Tel: 0257 -216760; Fax: 0257 -216720

►ANIMAX - Str. Fânului, nr. 16, Sfântu Gheorghe; Jud. Covasna, Cod 520024; Tel: 0267-315026; blaga@easynet.ro

►AVE IMPEX - Str. Şoimoşeni, nr. 32; Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440111
Tel: 0261-770227; 0261 -770225;Tel/Fax: 0261-757304; aveimpex@rdslink.ro; www.aveimpex.ro

►AVIAN PROD -  Şos. Iancului, nr. 29, Bl.105B, Sc. C, Ap.110, Sector 2, Bucureşti, Cod 021725
Tel/Fax: 021-2503517; Mobil: 0741156456

►AVICOM - Str. Digului, nr. 45, Odorheiu Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535600; Tel/Fax: 0266 -212955; Mobil: 0744595343

►BANDRINO IMP –EXP - Str. Godri Ferenc, nr. 16, Sfântu Gheorghe, Jud. Covasna, Cod 520023
Tel/Fax: 0267-314340; bandrino@planet.ro

►BILARDI PRODUCT - Str. Mocirei, nr. 1, Baia Mare, Jud. Maramureş, Cod 430316
Tel/Fax: 0262-220192; bilardi@alphanet.ro

►BLOMAR - Str. Oaşului, nr. 241, Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400645; Mobil: 0745357195

►BIOMIN ROMÂNIA - Str. Justiţiei, nr. 24, Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550004
Tel: 0269-214833, Fax: 0269-243843; office@biomin.ro; www.biomin.ro

►BIOPLANT - Bd. decebal, nr. 17, Craiova, Jud. Dolj, Cod 200458
Tel: 0251-315799; Tel/Fax: 0251-591244

►BRENNTAG ROMÂNIA - Bd. Timişoara, nr. 80; Sector 6, Bucureşti, Cod 061334

►CERASIL – Sos Borsului, nr.31, Oradea, Jud. Bihor, Cod 410605
Tel: 0259-416.140; Fax: 0259-427.803; cerasil@rdslink.ro: www.cerasil.ro

►COMAN & CO - Str. Vintilă Mihăilescu, nr. 15, Bl.60, Sc. 1, Ap. 3, Sector 6, Bucureşti, Cod 060394
Tel: 021-2216508 - comanco@go.ro; www.comanco.go.ro


►COMB GORJ - Str. Ciocârlan, nr. 7, Târgu Jiu; Cod 210103
Tel. 0253-226330; combgorj@k.ro

►COMBAVIPOR - Str. Ştefan cel Mare, nr. 9, Galaţi, Jud. Galaţi, Cod 800198
Tel/Fax: 0236-472896

►COMBIAL - Str. Gării, nr. 33, Urziceni, Jud. Ialomiţa, Cod 925300
Tel/Fax: 0243-254043
►COMBIMAR - Str. Fabricii, nr. 5, Baia Mare, Jud. Maramureş, Cod 430015
Tel: 0262-222441; scombimarsa@yahoo.com


►COMBIPRA - Str. Târgoviştei, nr. 2, Ploieşti; Jud. Prahova, Cod 100299
Tel: 0244-554451; combipra2000@yahoo.com

►COMBRIVA - Str. Coteşti, nr. 116, Focşani, Jud. Vrancea, Cod 620068
Tel/Fax: 0237-221143

►CORNEX - Str. Liviu Rebreanu, nr. 54, Arad, Jud. Arad, Cod 310047
Tel/Fax: 0257-253589; smayer@rdslink.ro; www.cornex.ro

►DANO PAN - Dumbrăveni, Jud. Vrancea, Cod 627105
Tel: 0237-255383

►DEVEST FARMATECH – Str. Gării nr.14 Timisoara jud. Timis, cod 300167
Tel: 0256-499.080; fax 0256-247.435

►DIDFARM – Str. 16 Decembrie 1989 nr.40 Sannicolau Mare, jud Timis, cod 305600
Tel: 0256 – 370.083; fax 0256-370.261; didfarm@yahoo.com

►EURONUTIMIX - Str. Gelu nr 4 Timisoara, jud Timis, cod 300168
Tel/fax: 0256 -296.667; mobil 0724.220.330

►Free Land Mariuta – Mariuta jud Calarasi, cod 917014
Mobil 0722-573.152; fax 0242-642.761

►Gradinaru Rares – Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud Neamt, cod 617188
Tel. 0233-237.151; 0233-282.101; fax 0233-282.330

►Guyomarc’H Romania – Str. Botaenu nr.3B et.3 ap.9 sect.1, Bucuresti, cod 010027
Tel. 021-3102764; fax 021-3134504; office@guyomarch.ro; www.guyomarch.ro

►Interself Trade Ştei – Str Unirii nr.8 bl.8 ap.6 Stei, jud Bihor, cod 415600
Tel. 0259 – 332.582; luciabm@personal.ro

►Ionic Service – Sos. Chitilei nr.381 sect1 Bucuresti, cod 012391
Tel.; 021-668.73.93

►LNB Romania Feed – Bd.Victoriei nr.43 Sibiu, jud.Sibiu, cod 550024
Tel. 0269-213.380, fax 0269-218.515, lnbromania@lnb.ro: www.lnb.ro

►Mareşal – Str. Stefan cel Mare nr.199 ap.13 Vaslui, jud Vaslui, cod 730006
Tel/fax 0335-410.615; 0235-361.769; maresalltd@yahoo.com

►Mirovia - Str. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. 2/2, Beclean, jud. Bistrita Nasaud, cod 425100
Mobil 0745-206554

►Mixabis – Str. Lebedei nr.33 Baia Mare, jud Maramures. Cod 430306
Tel 0262 – 223247; mobil 0722 -729.970; dinupop@zappmobile.ro

►Mixalim – Frumusani, jud.Calarasi, cod 917100
Tel: 021-311.10.62 Fax: 021-312.60.80; mixalim@xnet.ro

►Morosanu Prest – Ferma B3, GOC 3, Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud.Neamt, cod 617188
Tel/fax ; 0233-237.349

►Nadsal Impex – str. Principala nr.115, Mureni, Jud. Mures, cod 547638
Mobil 0745.396.618; fax 0265-777.432; muresan@orange-gsm.ro; www.nadsal.ro

►Naumof Serv – Ciresu, jud Braila, Cod 817035
Mobil: 0744.691.568

►Nutribuz – Sahateni, Jud Buzau, cod 127535
Tel: 0238-545.721; fax 0238-545.701

►Nutricod – str Halchiului nr.15 Codlea, jud.Brasov, cod 505100
Tel: 0268-251.906; fax0268-251.807; nutricod@xnet.ro

►Nutricom – Sos. Portului nr.52, Oltenita, jud Calarasi, cod 915400
Tel; 0242-515.430; fax021-313.16.00; office@nutricom.ro

►Nutrientul – Str. Campului nr.1, Palota, jud Bihor, cod 417516; Tel : 0259-471.811; fax 0259-415.695; nutrient@rdslink.ro

►Nutrimold – Str. Chisinaului nr.41, Iasi, jud Iasi, cod 700178; Tel : 0232-233.185; fax0233-233.405; snciasi@yahoo.com
►Nutristar Romania - Str. Teodor Sperantia nr.130, bl73, sc.1, ap.8, sector 3, Bucuresti, cod 030942; Tel/fax 021-322.88.08

►Oltchim FNC – Calea Traian nr.176 Babeni, jud.Valce, cod 245100; Tel. 0250-735.750, fax 0250-735.751, mdas@unet.ro

►Orginal Prod FNC – Tinca, jud Bihor, cod 417595; Tel. 0259-310.166, fax 0259-310.359, elenamonicaluca@yahoo.com

►Pacomb – Poarta Alba, jud. Constanta, cod 907245; Tel/fax: 0241-853.637; pacombcta2000@yahoo.com

►PET WORLD  – Str. Constructorilor nr.7, Sfantul Gheorghe, jud Covasna, cod 520077
Tel/fax 0267-312.816; petworld@yahoo.com

►Polena – B-dul Socola nr.6, Iasi, jud Iasi, cod 700194; Tel : 0232-430.137; mobil 0744.586.811

►Primivet – Sat Calomfiresti, Poroschia., jud Teleorman, cod 147280
Tel : 0247-318.828; fax 0247-318.930; primivet@zappmobile.ro

►Premix – Str. Nicolae Iorga bl.21-31 sc.1 ap.1, Craiova, jud Dolj, cod 200026; Tel : 0251-596.422; tel/fax 0251-598.008;

►Probiotic – Aleea I.D. Suciu nr.6, ap.6, Timisoara, jud Timis, cod 300093; Tel : 0256-432.306;

►Prodalis – Dumbraveni, jud Vrancea, cod 6271-5; Tel : 0237-255.383;

►Proserco CMI – Sos. Afumati nr.123, Voluntari, jud Ilfov, cod 077190; Tel/fax : 021-270.46.07; prosercocmy@yahoo.com

►Provident Prodcom – Str. Matei Corvin nr.184, Oradea, jud Bihor, cod 410144; Tel/fax : 0259-477.700; provident@rdslink.ro

►Ramnicom – Sos. Puiesti nr.10, Ramnicu Sarat, jud Buzau, cod 125300; Tel : 0238-565.885; fax 0238-561.546;

►Reviva – Str. Libertatii nr.3F, Apahida, jud Cluj, cod 407035; Tel/fax 0264-231.715;

►Secombi – Str. Unirii nr.2, Segarcea, jud Dolj, cod 20540; Tel/fax 0251-210.618;

►Servet Valcea – Sat Linea, Budesti, jud Vrancea, cod 627101
Tel : 0250-760.608; fax 0250-760.607; farmaciagospodarilor@yahoo.com

►Societatea Crescatorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Sos. Sibiu, Rusciori km.8, Rusciori jud Sibiu, cod 557271
Tel : 0269-213.679;

►Sotto – Sos. Bucuresti km.5, Giurgiu, jud Giurgiu, cod 080301; Tel : 0246-217.628; fax 0246-215.064; balaurugr@yahoo.com

►Tecas – P-ta Alba Iulia nr., bl.I7, ap.13, sect.3, Bucuresti, cod 031105; Tel : 021-323.8676; fax 021-322.1670; tecas@xnet.ro

►Tecomb – Str. Mihail Kogalniceanu nr.61, Tecuci, jud Galati, cod 805300; Tel/fax 0236-820.049;

►Transvet – Str. Dragalina nr.91, ap.4, Cluj-Napoca, jud Cluj, cod 400024
Mobil 0745.643.589; 0745.653.269; fax 0264-580.970; transvet@zappmobile.ro

►Trouw Nutrition Hifeed – Calea Nationala nr.67, sc.b, ap.21, Botosani, jud Botosani, cod 710006
Tel : 0788-305.920; tel/fax 0231-529.992; bogdan.dascalescu@nutreco.com; www.trownutrition.net

►Verboon – Str. Independentei nr.1, Bailesti, jud Dolj, cod 205100; Tel : 0251-311.105; fax 0251.311.309;

►Vetland Comimpex – Str. Republicii nr.67, Salonta, jud Bihor, cod 415500
Tel/fax 0259-433.685; printea-valer@yahoo.com

►Vipromax – Str. preciziei nr.19, Craiova, jud Dolj, cod 200747
Tel : 0251-315.801; fax 0251-315.302; phelgavipromax@yahoo.com

►Vipromin2000 – Sos. Aradului km.75+300m, Salonta, jud Bihor, cod 415500
Tel/fax 0259-373.019; 0259-373.021; fax 0259-373.020; vip2000@rdslink.ro www.vipromin.com

►Yohanagroup – Str. Mare nr.126, Lumina, jud Constanta, cod 907176
Tel/fax 0241-257.560; balkanpower@yahoo.com

►Zamur  Targu Mures – Str. Baneasa nr.2, Targu Mures, jud Mures, cod 540199
Tel : 0265.269.918; 0265-220.201; fax 0265.269.917; zamur1991@yahoo.com

►Zooprotein – Str. Ardealului nr.20, Arad, jud Arad, cod 310188
Tel/fax 0257-462.527; mobil 0745.191.125; calinet@rdslink.ro

►Zoovet – B-dul Unirii bl.U18 sc.C ap.42, Slobozia, jud Ialomita, cod 920042
Tel : 0243-233.384; tel/fax 0243-236.123; mobil 0722.502.688




Tehnologii si utilaje pentru zootehnie

A.Z.I. - Targusorul Nou, Jud. Prahova, Cod 107029 Mobil: 0740 249 048 Iex68@rol.ro

ABC Agrofood Business Consulting - Bd. Gloriei, Nr. 62, Sector 1, Bucuresti, Cod 013287
Tel: 021-667 54 98; Fax:021-668 63 57; abcons92@euroweb.ro

Ag Chim Trading Company - Sos. Pantelimon, Nr. 89, Bl, 404, parter, Sector 2, Bucuresti, Cod 021593
Tel: 021-250 57 37; 021-250 93 89; Fax:021-250 93 91; office@agchim.ro; www.agchim.ro

Agro Center Transilvania - Sos. Sibiu-Rusciori, Km. 8; Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271
Tel: 0269-213 679; Mobil: 0788 303 266;

Agro Legato România - Bd. Nicolae Balcescu 5, ap.3, Braşov, Jud. Brasov, Cod 500019
Tel/Fax:0268 - 412103; Mobil: 0722-139812; agrolegato@xnet.ro

Agroteh Buzău - Bd. Nicolae Balcescu 3, bl. 3, ap.53, Buzău, Jud. Buzău, Cod 120246
Tel/Fax:0238 - 710492; Mobil: 0722-219864; agroteh@hotmail.com

Arancia - Str. Izvor, Nr. 1, Piatra Neamt, Jud. Neamt, Cod 61005
Tel: 0233-217 558; Mobil: 0722 514 992; 0744 778 677; arancia@go.ro; vwvw.arancia.go.ro

Atelier Mecanic Tarog - Str. Principală, Nr. 3; Rausor, Jud. Brasov, Cod 507127
Tel/fax: 0268-210 041; Mobil: 0722 599 243; amtpuls@yahoo.it

Avi Suinteh - Str. Bujorului, Nr. 13, Ap. 4, Carei, Jud. Satu Mare, Cod 445100
Tel/fax: 0261-861 741 ; ast1@rdslink.ro; www.avisuinteh.ro

Azoma - Str. Steagului, Nr, 1, Arad, Jud. Arad, Cod 310262
Tel: 0257-288 732; Fax:0257-288731; azoma@rdslink.ro; www.azoma.rdslink.ro

Bega Tehnomet - Calea Stan Vidrichin, Nr. 5A Timisoara. Jud. Timis, Cod 300571
Tel: 0256-222 088; 0256-222 055; Fax: 0256-490 800 tehnomet@mail.dnttm.ro; www.tehnomet.ro

Big Dutchman International GmbH Bucuresti - Str. Al.Serbanescu, Nr. 2. Bl. A6, Sc. 1, Ap. 5, Sector 1, Bucuresti, Cod 014291 Tel/fax: 021-232 72 43 danbos@xnet.ro; www.bigdutchman.de

Big Dutchman International GmbH Sibiu - Str. Caltun, Nr. 19; Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550298
Tel/fax: 0269-212 324; stefangabe!@xnet.ro; www.bigdutchman.ro

Big Dutchman International GmbH Timisoara- Str. Cooperatiei, Nr. 2; Timisoara, Jud. Timis. Cod 300274
Tel/fax: 0256-295 826; dstanica@rdslink.ro; www.bigdutchman.ro

Buttner Agrartechnik - Nr. 245, Carta. Jud. Sibiu, Cod 557070
Tel/fax: 0269-521 218; Mobil: 0740 059 896; agrartechnik@yahoo.com

Castello - Str. N. Pascaly, Nr. 5, Ap. 26 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400440
Tel/fax: 0264-594 458 Mobil: 0744 546 934 silviupredescu@yahoo.com

Coren Rumania - Sos. Bucuresti, Km. 3, Sat Remus, Fratesti, Jud. Giurgiu. Cod 087080
Tel: 0246-210 167 Fax:0246-210 875 secretar@coren.ro; www.coren.ro
Denromas Services - Bd. Ion Mihalache, Nr. 70-84, Bl. 45. Sc. B. Ap. 64, Et. 6 Sector 5, Bucuresti, Cod 050108; Tel: 021-207 90 28; Fax: 021-260 10 69 ; office@denromas.net; www.denromas.net

Elektrogeno Gmbh -  Str. Ion Urdareanu, Nr. 5 Sector 5, Bucuresti, Cod 050688
Tel/fax: 021-312 30 54 ecolean_romania@k.ro

Evolutia Dan - Str. Tineretului, Nr. 56, Targu Lapus, Jud. Maramures, Cod 435600
Tel: 0262-384 483; Fax: 0262-385 777; dan.craciun@   email.ro; www.rhp.ro/evoiutia

Houdam Horn - Str. Retezat. Nr, 22, Chisoda, Jud, Timis, Cod 307221
Mobil: 0744 931 718; Fax:0264-368 132; ghotea@yahoo.com; www.sac.ro

Integris 2 K - Str. Barbu Vacarescu, Nr. 155, Ap. 1, Sector 2, Bucuresti, Cod 020275
Tel/fax; 021-230 71 78; Mobil: 0721 775 414; 0722 667 818; integris2k@apropo.ro

Interagricon - Str. Tudor Arghezi, Nr. 16, Ap. 17 Sector 2. Bucuresti, Cod 020945
Tel/fax: 021-316 82 24; Mobil: 0722 517 688; interagr@b,astral.ro

Intercas - Str. Motilor, Nr. 54. Ap. 1, Cluj Napoca. Jud, Cluj, Cod 400370
Tel/fax; 0264-594 176; intercas@rdslink.ro

J&K Wildlife Management - Str. Harghitei. Bl. P3, Ap. 1, Cristuru-Secuiesc, Jud. Harghita, Cod 535400
Tel/fax: 0266-244 464; jk_wildlife@yahoo.co.uk:; www.jkwildiife.ro

Mewi import Export Agrar Industrietechnik - Str. Principală, Nr. 280 Ortisoara. Jud. Timis. Cod 307305
Tel: 0256-221 537; Fax: 0256-221 536; info@mewi.ro; www.mewi.ro

Midal interfrig - Str. Aurei Vlaicu, Nr. 126 Constanta, Jud. Constanta, Cod 900154
Tel/fax; 0241-661 048, midalcta@rdslink.ro; www.midalgroup.ro

MIXABIS - Str. Lebedei, Nr. 33 Baia Mare, Jud. Maramures, Cod 430306
Tel: 0262-223 247; Mobil: 0722 729 970 ; dinupop@zappmobile.ro

Novasol - Bd. Banu Manta, Nr. 27, Bl. 34, 8c. 2, Ap. 39, Sector 1, Bucuresti, Cod 011222
Tel/fax: 021 -223 34 58, Fax: 021 -223 37 95, novasol@opensys.ro

Polaris Group Co - DN5C, Nr. 113 Zimnicea, Jud. Teieorman, Cod 145400
Tel: 0247-368 478; 0247-367 032 ; polarisgr@yahoo.com

Riva - Str. Mumuleanu Barbu, Nr. 14 Sector 2, Bucuresti, Cod 020543
Tel: 021-211 72 15; 021-211 01 05: Fax:021-211 72 17 riva@riva.ro; www.riva.ro

Sembodja Romania - Bd. lancu de Hunedoara, Nr. 2, Bi. H6, Sc, 1. Ap. 1, Sector 1, Bucuresti. Cod 011741
Tel: 021-317 45 65, Fax: 021-311 32 94; office@sembodja,ro; www.sembodja.ro

Sipo Serv - Str. Petru si Pavel, Nr. 67 Sector 1, Bucuresti. Cod 012982 Tel: 021-312 72 10; Fax; 021-307 91 31 siposerv@b.astral.ro
Sodetatea Crescatorilor de Animafe din Transilvania (SCAT) Sos. Sibiu-Rusciori, Km 8 Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271 Tel/fax: 0269-213 679
Systema Romania - Sos. Mihai Bravu. Nr. 42-62. Bi, P8, Sc. 3. Ap. 94 Sector 2, Bucuresti, Cod 021328Tel/fax: 021-252 16 28; tmireia@mailbox.ro; www.sotecgrup.ro
Valabri- Calea Timisorii, Nr. 212 Arad, Jud. Arad, Cod 310227 Tel/fax: 0257-216 658


Vetland Comimpex - Str. Republicii, Nr, 67, Salonta, Jud. Bihor. Cod 415500
Tel/fax: 0259-433 685; Mobil: 0744 603 044; pintea_valer@yahoo.com
Westfalia Surge Romania - Str. Honterus. Nr. 22 Sibiu. Jud. Sibiu, Cod 550118
Mobil: 0744 641 585: Fax: 0269-222 482; ofiice@westfaliasurge.ro; www.westfaliasurge.ro






ANEXĂ LA PROIECT TIP
Creşterea păsărilor - găini ouătoare
Actualizare preţuri - 2008

Proiecţii financiare şi indicatori financiari

8.1. Prognoza veniturilor
Cele patru produse care se livrează din microfermă aduc următoarele venituri:
Produsul
UM
Cantitate
Preţ mediu
Total
Ron
Eurocenţi
   Ron
Mii euro
Ouă de găină
    buc.
1.725.000
0,38

655.500

Pastă comestibilă de ouă
kg
4.262
3,66

15.600

Găini reformă (cotă pe an, 16.540 x 81,25)
kg
13.440
2,20

29.568

Gunoi de grajd (380 x 81,25)
kg
308.000
0,06

18.480

Total venituri
x
x
x
x
719.148

8.2. Prognoza cheltuielilor
Cheltuiala
UM
Cantitate
Preţ mediu
Total
Ron
Eurocenţi
Ron
Eurocenţi
Puicuţe de 16 săptămâni (cota parte pe an, 8000 x 81,25)
Cap.
6500
20,0

130.000

Furaje combinate total
tone
292
x
x
362.800

d.c. – reţeta 21-4
– reţeta 21-5
tone
tone
11
281
1,05
1,25


11.550
351.250


Paie pentru aşternut
tone
4
0,40

1.600

Energie electrică
KWh
26.000
0,45

11.700

Medicamente şi dezinfectante (15 lei/ou)
x
x
x
x
2.970

Salarii
salariaţi
2
12.000

24.000

Amortisment
x
x
x
x
16.060

Cheltuieli indirecte (3 %)
x
x
x
x
11.120

Total costuri
x
x
x
x
560.250

Cheltuieli sortare - ambalare
x
x
x
x
15.290

Total general costuri
x
x
x
x
575.540

Total general venituri
x
x
x
x
719.148

Profit brut total
x
x
x
x
143.608

Rata profitului
%
x
x
x
24,9

Notă:  În condiţiile unor pieţe ale materiilor prime şi ale produselor foarte variate şi instabile, prognoza veniturilor şi a cheltuielilor are o oarecare doză de incertitudine.


8.3. Calculul costurilor de producţie, al preţului
de vânzare şi profitului brut pentru produsul ou

Indicatori de producţie: Producţia de ouă medie anuală pe găină şi an: 289,5
Consum specific de furaje (g/ou):                     160
Pierderi prin mortalitate (%):                                 6
Specificare
%
Costuri de producţie


Ron/ou

Costul puicuţelor de 16 săptămâni (130.000 lei cotă pe an)
23,2
0,0753

Costul furajelor (160 g/ou)
64,8
0,2103

Paie pentru aşternut
0,3
0,0009

Energie electrică
2,0
0,0067

Apă potabilă
0,1
0,0004

Medicamente
0,5
0,0017

Salarii
4,3
0,0139

Amortismente
2,9
0,0093

Cheltuieli indirecte
1,9
0,0064

Total costuri de producţie
100
0,3249

Costuri de sortare – marcare - ambalare

0,0088

Costuri totale la poarta staţiei de sortare

0,3337

Producţie secundară (pastă ouă, găini reformă, gunoi)

0,0293

Preţ real la poarta staţiei de sortare

0,3044

Preţ de vânzare

0,3800

Profit realizat

0,0756

Rata profitului
%
24,8
  























Perspective privind DEZVOLTAREA RURALĂ  în perioada 2007 – 2013

Sprijin pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală:
Politica agricolă comună 2007 – 2013
Ø  Pilonul I – măsuri comune de reglementare a pieţelor – sprijin prin
Ø  plăţi directe pe suprafaţă
Ø  mecanisme de piaţă
Ø  Pilonul II – dezvoltare rurală – sprijin prin măsurile PNDR
Ø  măsuri de investiţii
Ø  plăţi compensatorii
Plăţi naţionale complementare
Ø  pe suprafaţa cultivată – pe tipuri de culturi
Ø  pe cap de animal – pentru fermele care produc pentru piaţă
Ajutorul de stat
Ø  credite, subvenţii, prime şi ajutoare pentru
Ø  producţia agricolă
Ø  creşterea animalelor

Documente programatice Dezvoltare Rurală:
Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNS)
ü  document strategic de referinţă
ü  a fost trimis spre consultare Comisiei (2007)

Cadrul legislativ:
Ø  Regulamentul (CE) 1698/2005 cu referire la sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Ø  Regulamentul (CE) 1974-2006 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 pentru susţinerea dezvoltării rurale de către Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

            Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR)
ü  document programatic
ü  cuprinde măsurile care se vor implementa în perioada 2007 – 2013 şi alocarea financiară
ü  aprobat de către Comisia Europeană – Comitetul pentru Dezvoltare Rurală (20 februarie 2008)


________________________________________________________________________




Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - program de dezvoltare a spaţiului rural românesc:
    • se adresează nevoilor mediului rural,
    • vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică a României faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene,
    • îndeplineşte cerinţele de dezvoltare rurală în contextul dezvoltării durabile
    • complementar programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale (POS, POR).

Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013-măsuri grupate în patru priorităţi:

ü  Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier (Axa 1),
ü  Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale (Axa 2),
ü  Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa 3),
ü  Promovarea iniţiativelor locale de tip Leader (Axa 4).