Boli ale gainilor si porumbeilor

- BOALA NEWCASTLE

-PSEUDOPESTA AVIARA

DESPRE  PARAMIXOVIROZA

Boala este cauzata de un paramyxovirus. Virusul are o rezistenta destul de scazuta in mediul exterior, fiind sensibil la radiatii solare si temperatura, distrugandu-se in mediul exterior in cateva ore vara si in cateva zile iarna. In adaposturi contaminate incorporat in gainatul pasarilor rezista pana la doua luni. Dezinfectantele uzuale in concentratii normale distrug virusul in cateva minute. Deci pentru dezinfectia adaposturilor, dupa terminarea episoadelor de boli se pot folosi soda caustica 2%, formol 2-5%, Forsept 1-2% etc.

Simptomatologic: in marea majoritate a cazurilor sunt afectati puii, si in special puii de vara. Practic boala afecteaza la fel toate categoriile de varsta, dar de obicei pasarile adulte sunt vaccinatei la inceputul anului, iar puii la inceputul verii, ramanand exemplarele de vara descoperite din punct de vedere imunologic.

Se prezinta sub mai multe forme clinice: digestiva, nervoasa si atipica.

Primele simptome care apar sunt falsa diaree, care practic este eliminarea urinei fara sa fi fost reabsorbita apa, cum ar fi normal. Intr-un lac mare de apa, eliminat de pasare, apare gainatul consistent. Pasarea de obicei inca mananca normal, uneori vomita continutul alimentar, este destul de vioaie, insa consuma foarte multa apa si cauta sa linga pamantul sau orice piatra, probabil din cauza pierderilor acute de saruri minerale eliminate deodata cu urina. Mai tarziu cu avansarea bolii pasarea bolnava se deshidrateaza, slabeste, devine apatica, sta trista, cu penele zburlite si moare dupa o evolutie de 10-20 zile.

Forma nervoasa este mult mai des intalnita si manifestata prin tulburari de echilibru, imposibilitate de a nimeri grauntele cu ciocul. Caracteristica este sucitul gatului (torticolis)la pasare cu pana la 180 de grade astfel pasarea nemaiputind sa se adape sau sa se hraneasca. O hranire si adapare mabnuala timp de 1-2 saptamani poate fi salutara salvand pasarea de la deces.

Simptomele apar cateodata sub forma de crize. Alta data pasarea se pare ca se sperie de ceva fara sa aiba vreun motiv vizibil. Forma nervoasa apare de obicei dupa cateva exemplare care manifesta numai diaree, sau ca si continuare, dar mai tarziu poate sa inceapa boala direct cu simptome nervoase, fara falsa diarea amintita mai inainte. Pasarile cu forme nervoase nu prea exagerate, care poate sa se alimenteze au sansa de vindecare dupa o evolutie de 2-3 luni, dar de multe ori raman cu sechele. In cazul formelor atipice, care apar mai ales la sfarsitul episoadelor de imbolnaviri ne putem intalni cu semne care nu sunt caracteristice ca de ex. slabirea pasarilor, naparlire anormala, diaree etc., practic orice simptom este posibil.

De fapt de multe ori simptomele amintite mai sus se succed chiar in ordinea descrisa, inclusiv si cele din forma atipica.

Este o boala cu o rata a imbolnavirilor foarte ridicata 80 - 90% (morbiditate ridicata) si cu pierderi mari de obicei peste 80% (mortalitate ridicata).

Exemplarele afectate de forma nervoasa sunt cel mai usor recuperabile, dar numai in cazul in care pasarea poate sa manance . Boala evolueaza de obicei timp de 6-10 saptamani, decimand efectivele nevaccinate.

Se intalnesc si complicatii cu alti germeni bacterieni cum ar fi micoplasme, chlamidii, sau chiar salmonelle diversificand simptomatologia bolii.

Morfopatologic: la examenul necropsic (a cadavrelor) rinichii sunt mariti, iar in cavitatea abdominala apar cristale de urati, asemanatoare cu gipsul, un praf alb in lichidele abdominale si toracice.

Nu exista tratament specific la ora actuala pentru aceasta boala fiind vorba de viroza. Pasarile bolnave pot fi tratate  alimentandu-le artificial si prin administrare de apa, sau mai de dorit electrolit cu sonda, vindecarile nefiind imposibile. Fara aceste interventii pasarea bolnava poate sa moara de foame, sau de deshidratare, nefiind in stare sa se hraneasca singura.

Pentru combaterea infectiilor bacteriene secundare trebuie sa folosim antibiotice cu spectru larg, cum ar fi: enrofloxacina, tetraciclinele, etc. precum si polivitamine.

In efectivele bolnave vaccinarea este inutila, sau chiar contraindicata. Totusi la inceputul episoadelor se recomanda vaccinarea cu LaSota, un vaccin folosit la gaini contra pseudopestei aviare.

Cea mai buna cale este folosire vaccinului LaSota in apa de baut in jurul mijlocul lui ianuarie, dupa care la doua saptamani urmeaza vaccinarea cu Paramixovacol administrat subcutanat. Imunitatea se instaleaza dupa 2-3 saptamani de la inoculare si este destul de buna, dar se garanteza numai pentru 6 luni. Este un vaccin destul de ieftin, dar daca trebuie platita si manopera la medicul veterinar. Cred ca sunt mai indicate vaccinurile care ofera imunitate mai lunga (de un an). De dorit ar fi si schimbarea macar la doi-trei ani a vaccinului folosit.

Inainte de vaccinare cu doua saptamani este de dorit tratarea pasarilor pt. paraziti interni (Evomec), iar dupa vitaminizarea timp de 2-3 zile.